Data de 22 decembrie 1989 marchează prăbușirea regimului comunist condus de Nicolae Ceaușescu, după o săptămână de proteste reprimate violent în mai multe orașe ale țării. Fuga dictatorului și a soției sale, Elena Ceaușescu, cu elicopterul de pe clădirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român a reprezentat momentul simbolic și politic al sfârșitului dictaturii.
După manifestațiile sângeroase de la Timișoara și București, zeci de mii de oameni s-au adunat în dimineața zilei de 22 decembrie în fața sediului Comitetului Central. Deși Nicolae Ceaușescu anunțase instituirea stării de necesitate și preluarea controlului asupra armatei, presiunea străzii a devenit imposibil de controlat.
Manifestanții au ocupat piața, au forțat accesul în clădire și au escaladat balconul Comitetului Central, cerând înlăturarea dictaturii și libertate. În jurul orei 11.30, în fața sediului se aflau aproximativ 80.000 de protestatari.
Potrivit relatării generalului în rezervă Cătălin Ranco Pițu, procurorul militar care a semnat rechizitoriul Dosarului Revoluției, generalul Victor Atanasie Stănculescu, numit ministru al Apărării după moartea suspectă a generalului Vasile Milea, i-a sugerat lui Ceaușescu să părăsească sediul CC cu elicopterul. Inițial, propunerea a fost refuzată, iar dictatorul a ordonat trupelor Direcției a V-a din DSS să împiedice accesul revoluționarilor.
Ceaușescu a ieșit apoi în balconul Comitetului Central și a încercat să intre în dialog cu mulțimea, folosind o portavoce. Tentativa a eșuat: a fost huiduit, iar în direcția sa au fost aruncate obiecte, fapt care l-a determinat să se retragă în clădire.
În acest context, generalul Stănculescu a ordonat trimiterea a două elicoptere pentru evacuarea conducerii PCR. Doar unul a reușit să aterizeze pe acoperișul clădirii. La ora 12.06, Nicolae și Elena Ceaușescu, însoțiți de câțiva apropiați și gărzi de corp, au decolat de pe acoperișul Comitetului Central cu un elicopter pilotat de locotenent-colonelul Vasile Maluțan.
„Momentul decolării elicopterului prezidențial reprezintă, în fapt, pierderea prerogativelor puterii de stat de către cuplul Ceaușescu și, implicit, sfârșitul dictaturii în România. Epoca Ceaușescu se terminase”, consemnează Ranco Pițu în volumul „Ruperea blestemului. Revoluția Română din Decembrie 1989”, apărut în 2025 la Editura Litera.
După fuga cuplului dictatorial, puterea a fost preluată de Consiliul Frontului Salvării Naționale, în frunte cu Ion Iliescu, care a anunțat oficial înlăturarea regimului comunist.
Nicolae și Elena Ceaușescu au fost capturați ulterior, judecați într-un proces sumar și executați la 25 decembrie 1989. În întreaga țară au apărut structuri civice și politice noi, care au cerut reforme democratice, libertatea presei și eliberarea deținuților politici. Armata și poliția au trecut de partea revoluționarilor, consolidând noua ordine politică.
„Regimul comunist din România a fost instaurat prin infracțiuni și s-a prăbușit manifestându-se criminal față de propriul popor. Între aceste două momente, despărțite de peste patru decenii, s-au acumulat traume naționale greu de vindecat”, concluzionează Ranco Pițu.
