Stridiile japoneze, o specie apreciată atât pentru rezistența sa, cât și pentru valoarea economică, par să-și fi găsit un nou cămin în Marea Neagră. Biologii marini din Constanța vorbesc despre adaptarea lor rapidă, care deschide perspective promițătoare nu doar pentru industrie, ci și pentru cercetare. Dacă tendința se menține, impactul ar putea fi major. Atât asupra ecosistemului marin, cât și asupra viitorului acvaculturii în România.
Un proiect de cercetare lansat fără mari așteptări de Institutul de Cercetări Marine din Constanța s-a transformat într-o adevărată surpriză științifică. Stridiile japoneze, introduse experimental în Marea Neagră, s-au adaptat spectaculos la condițiile de la noi. În doar 7 luni, au crescut de la 8 grame la 40 și sunt deja pline de carne.
Experimentul a început toamna trecută. Atunci o mie de puieți de stridie japoneză au fost aduși din ferme de acvacultură din Marea Mediterană. Plasați în cuști speciale, la cinci metri adâncime în largul Mării Negre, micile stridii sunt de atunci atent monitorizate. O dată pe lună, cercetătorii le măsoară și le curăță manual.
Dacă experimentul continuă să meargă bine, cercetătorii sunt gata să transfere tehnologia și know-how-ul celor care vor să investească în acvacultura marină de la Marea Neagră. Scopul este clar: să demonstreze că Marea Neagră oferă condiții excelente pentru creșterea stridiilor japoneze și că acest tip de cultură poate deveni o oportunitate reală de afaceri și dezvoltare durabilă în România.
