Cancerele de sânge, adesea silențioase și fără simptome în stadiile incipiente, sunt grav subdiagnosticate în România. Deși pot fi depistate printr-o simplă hemoleucogramă completă, multe cazuri rămân nedescoperite din lipsa culturii prevenției și a accesului la analize medicale de bază, atrag atenția specialiștii.
Anual, la nivel global, peste un milion de persoane primesc un diagnostic de cancer de sânge. În România, doar 900 de cazuri noi de leucemie limfocitară cronică (LLC) sunt înregistrate oficial, însă estimările reale ar putea fi de până la zece ori mai mari.
„Cancerul de sânge nu este o condamnare, dacă este depistat la timp. O simplă hemoleucogramă poate salva vieți. Avem nevoie de o cultură a prevenției, nu doar a intervenției”, a subliniat prof. dr. Daniel Coriu, medic hematolog la Institutul Clinic Fundeni, în cadrul conferinței „Îmbunătățirea parcursului pacientului în oncologie și hematologie în România”, organizată de Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Be One și Swixx Group.
Analize banale, dar decisive pentru diagnostic
În lipsa simptomelor clare, analizele de sânge rămân cea mai sigură metodă de diagnostic precoce. Hemoleucograma completă și electroforeza proteinelor pot detecta afecțiuni hematologice grave precum leucemia, limfoamele sau mielomul multiplu.
„Screeningul pentru cancerele de sânge presupune investigații simple, accesibile și disponibile chiar prin medicul de familie. O hemoleucogramă costă puțin, dar valorează enorm în vieți salvate”, a explicat dr. Coriu.
Prin aceste teste se pot observa modificări ale numărului de hematii, leucocite sau trombocite – semnale timpurii pentru anemii, leucemii sau alte afecțiuni. De asemenea, electroforeza proteinelor ajută la depistarea bolilor rare precum gamapatiile monoclonale sau macroglobulinemia Waldenström.
De ce se descoperă mai multe cazuri în orașe
Statistic, cele mai multe cazuri de cancer de sânge sunt diagnosticate în mediul urban, nu pentru că acolo boala este mai frecventă, ci pentru că locuitorii au acces mai ușor la analize și controale medicale.
În mediul rural, lipsa serviciilor medicale și a educației sanitare face ca numeroase cazuri să rămână nediagnosticate. Caravana „Nu am făcut destul”, derulată de FABC de 12 ani, încearcă să acopere acest gol. Programul oferă gratuit analize de sânge și consultații în comunități izolate, acționând, practic, ca un program de screening.
În cadrul aceluiași eveniment, FABC a anunțat că a primit un grant de 30.000 de dolari din partea BeOne Foundation, fonduri care vor fi folosite pentru extinderea caravanei în zonele rurale.
„Ne dorim să ajungem la oamenii care altfel nu ar ajunge niciodată la medic”, au transmis reprezentanții Federației.
Rezultatele campaniei actuale urmează să fie prezentate în luna decembrie.
România, sub media UE la diagnostic, dar peste la mortalitate
Datele din raportul european „Profilul de țară privind cancerul: România” arată că incidența cancerului este ușor sub media UE — însă acest lucru reflectă mai degrabă lipsa diagnosticării, nu o realitate mai bună. Mortalitatea rămâne peste media europeană, în special în rândul bărbaților.
Accesul pacienților la tratamente moderne este, de asemenea, limitat. Conform indicatorului EFPIA W.A.I.T. 2024, românii au acces la doar 19% dintre medicamentele inovatoare aprobate în Uniunea Europeană între 2020 și 2023, iar timpul de așteptare pentru un nou tratament este, în medie, de 828 de zile, comparativ cu 578 de zile la nivel european.
Apelul medicilor: „Omul sănătos trebuie să se lase înțepat”
Specialiștii insistă asupra controalelor anuale: o hemoleucogramă completă cel puțin o dată pe an, iar pentru persoanele cu risc crescut – la fiecare șase luni.
„Prevenția e mai ieftină decât tratamentul și, uneori, singura șansă la viață. Omul sănătos trebuie să se lase înțepat”, a concluzionat prof. dr. Daniel Coriu.
