Finanțarea Sănătății a fost pusă sub lupă, miercuri, 16 decembrie, la București, într-o dezbatere care a adus față în față Guvernul, Parlamentul European, industria farmaceutică și organizațiile de pacienți.
Discuția a pornit de la o întrebare-cheie: cum poate România să asigure accesul la inovație în Sănătate într-un context de presiune bugetară și reducere a deficitului. Răspunsul, susținut transversal de participanți, a fost unul ferm: tăierile nu sunt o soluție, iar investițiile inteligente în sănătate rămân esențiale atât pentru economie, cât și pentru societate.
Dezbaterea „Finanțarea sustenabilă a accesului la inovație în Sănătate”, organizată de Asociația SOS Drepturile Pacienților în parteneriat cu Rețeaua Europeană, a fost moderată de Cristian Bușoi, reprezentant al Parlamentul European în board-ul Agenția Europeană pentru Medicamente, care a plasat discuția într-un context european, marcat de aceleași presiuni financiare și aceleași nevoi de reformă.
„Accesul la inovație trebuie să rămână o prioritate absolută, atât la nivel european, cât și la nivel național”, a subliniat Bușoi, arătând că investițiile în sănătate generează productivitate, reziliență și creștere economică. El a amintit și decalajele României: „Suntem pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește anii de viață ajustați în funcție de dizabilitate și pe ultimul loc la cheltuielile de sănătate pe cap de locuitor.”
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a vorbit despre necesitatea unui cadru stabil și a unei reforme de fond.
„Au rămas cu mine două cuvinte: predictibilitate și sustenabilitate”, a spus ministrul, insistând că adevărata schimbare ține de modul în care funcționează finanțarea.
’’În ceea ce privește inovația, în ultimele luni au fost introduse 41 de molecule noi, o parte inovative, o parte generice. Este un pas important, care nu s-a mai făcut până acum. Au intrat pe listă molecule care așteptau de doi ani. Susțin studiile clinice, pentru că sunt cea mai rapidă metodă de a aduce molecule inovatoare către pacienți. Susțin utilizarea creditului fiscal pentru dezvoltarea de proiecte și parteneriate, ajustările contractuale legate de generice, așa cum se întâmplă în Italia, și dezvoltarea capacităților de producție în România.
Susțin și punctul de inovație de la Ministerul Sănătății. Nu este un proiect perfect, dar haideți să-l începem așa cum este și să-l ajustăm din mers. Dacă așteptăm soluția perfectă, nu vom începe niciodată”, a subliniat ministrul Sănătății.
Din partea Ministerului Finanțelor, secretarul de stat Attila György a legat discuția de constrângerile fiscale.
„Suntem peste pragul de 3% al deficitului prevăzut în Tratatul de la Maastricht și facem eforturi pentru a intra pe o traiectorie de diminuare a deficitului”, a spus oficialul.
El a subliniat însă un avantaj important: „Bugetul sănătății este unul distinct, iar orice sumă colectată rămâne exclusiv pentru sănătate.” În ceea ce privește alocările, György a precizat:
„Ministerul Finanțelor lucrează cu plafoane bugetare, iar ministerele de linie decid repartizarea sumelor în funcție de priorități.”
Industria farmaceutică a susținut ferm ideea că investiția în inovație este rentabilă. Dan Zaharescu, director executiv ARPIM, a vorbit din perspectiva pacientului:
„Am identificat opt avantaje majore pentru pacienți generate de medicamentele inovatoare.”
El a amintit impactul concret al progresului medical: „Inovațiile farmaceutice au salvat milioane de vieți în ultimii 20–30 de ani.”
Radu Rășinar, Country President AstraZeneca, a avertizat asupra pierderii de competitivitate a Europei:
„În ultimii ani, continentul a pierdut din competitivitate în ceea ce privește accesul la inovație.” Mesajul său a fost clar: “Știu că avem dificultățile noastre, dar dacă ne uităm pe un orizont de timp de trei, patru, cinci ani sau chiar mai mult și ne stabilim obiectivele în acord cu această tendință, trebuie să înțelegem că deciziile pe care le luăm astăzi vor produce efecte în timp. Privind spre viitor, Europa se îndreaptă clar către life sciences și către inovație. Nu cred că avem o altă cale.”
La rândul său, Frank Loeffler, General Manager Roche România, a adus cifrele în discuție:
„În România, scleroza multiplă, cu aproximativ 5.000–6.000 de pacienți, generează un impact asupra PIB-ului de peste 300 de milioane de euro.” Concluzia sa: „Prin investițiile în sănătate generăm valoare economică: oamenii rămân sănătoși, pot munci și pot produce.”
Claudiu Cheleș, General Manager Gilead Sciences, a vorbit despre disponibilitatea industriei pentru parteneriate reale:
„Suntem pregătiți pentru un parteneriat în cadrul unui comitet interministerial, pentru a construi soluții pe termen lung.”
El a punctat și direcțiile strategice: „Capacități de producție, studii clinice, hub-uri de cercetare și investiții în educație – toate acestea țin de competitivitatea României. Avem nevoie de strategii multianuale și de parteneriate reale public–private, care să permită investiții în producție, cercetare și studii clinice.”
Reprezentanții pacienților au atras atenția asupra costurilor reale ale lipsei de acces. Rozalina Lăpădatu, președinta A.P.A.A., a spus tranșant: „Bugetul sănătății nu înseamnă doar bani de la buget. Aproape jumătate sunt cotizațiile oamenilor.” Și a avertizat: „Fiecare ban care nu ajunge în sănătate înseamnă, de fapt, viața unui om.”
Radu Gănescu, președintele COPAC, a vorbit despre diferența dintre teorie și realitate: „Pe hârtie, serviciile există. În realitate, accesul este complicat și inegal.” El a subliniat și problema continuității tratamentelor: „Pacienții care ies din studii clinice riscă să rămână fără tratament, dacă statul nu preia finanțarea.”
La eveniment a fost prezentă și Gabriela Horga, președinta Comisiei pentru buget din Senat.
„Reducerea deficitului bugetar nu poate fi făcută pe seama sănătății. Costul real nu este investiția în inovație, ci bolile netratate, dizabilitatea și scoaterea oamenilor din câmpul muncii, care apasă mult mai greu asupra bugetului de stat”, a spus aceasta.
Mesajul transmis la București a fost unul unitar: Accesul la medicamente inovatoare nu mai este un lux, ci o condiție esențială pentru un sistem de sănătate funcțional și pentru o economie rezilientă. Sănătatea nu poate fi tratată ca o cheltuială ajustabilă la presiunea deficitului bugetar, ci ca o investiție strategică în oameni, economie și stabilitate socială. Industria, pacienții și autoritățile au vorbit despre nevoia de predictibilitate, reforme structurale și parteneriate reale, care să transforme accesul la inovație din excepție în regulă. În lipsa unor decizii asumate și a unei finanțări inteligente, costul nu va fi doar bugetar, ci uman și economic, pe termen lung.
