Escortarea avionului militar care l-a transportat pe preşedintele Nicuşor Dan de la Paris a generat controverse, după ce explicaţiile oferite de autorităţile române au fost contrazise de un punct de vedere oficial al Armatei Elveţiene.
În timp ce şeful statului a susţinut că escortarea de către două avioane F-18 a reprezentat un gest de apreciere pentru sprijinul acordat de România în transportul internaţional al victimelor incendiului din Crans-Montana, Forţele Aeriene Elveţiene afirmă că intervenţia a fost o procedură standard, desfăşurată în cadrul unor misiuni de verificare de rutină.
Potrivit jurnalistului Patrick André de Hillerin, care a solicitat o reacţie oficială din partea Armatei Elveţiene, escortarea a fost realizată în cadrul aşa-numitelor „live missions” — misiuni de poliţie aeriană prin care sunt verificate, aleatoriu, aeronavele militare străine ce tranzitează spaţiul aerian elveţian în baza unor autorizaţii diplomatice speciale. Reprezentanţii Armatei Elveţiene au precizat că astfel de misiuni au loc de aproximativ 200 de ori pe an şi nu au o semnificaţie simbolică sau politică.
Aeronava de tip Spartan cu care preşedintele a participat la Summit-ul Coaliţiei de Voinţă, desfăşurat la Paris, a revenit în România cu o întârziere de aproape 24 de ore, din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. Preşedintele Nicuşor Dan a anunţat că, pe durata survolării spaţiului aerian al Elveţiei, avionul a fost escortat de două aeronave F-18, descriind acest fapt drept un gest de recunoştinţă pentru sprijinul oferit de România.
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a susţinut, la rândul său, că România nu a solicitat escorta aeriană şi a apreciat intervenţia elveţiană drept un semn de respect şi reciprocitate, invocând cooperarea anterioară dintre cele două state în situaţii de urgenţă.
După apariţia explicaţiilor oficiale ale Armatei Elveţiene, preşedintele a publicat o înregistrare a convorbirii dintre pilotul român şi controlorul de trafic din Zürich, reafirmând că escortarea a fost un gest de mulţumire. Şeful statului a acuzat, totodată, o parte a presei române de dezinformare, afirmând că disputele apărute în jurul acestui subiect afectează imaginea şi credibilitatea României.
