Impozitele locale foarte scăzute, necorelate cu valoarea reală a proprietăților și cu rata inflației, diferențele mari de impozitare între localități și gradul redus de colectare se numără printre principalele motive care au stat la baza deciziei Guvernului de a majora impozitele pe proprietate.
Executivul arată, într-un comunicat publicat duminică, că reforma impozitării proprietăților a fost discutată la nivel guvernamental timp de mai mulți ani, dar a fost amânată de „mai multe echipe guvernamentale”, deși România și-a asumat această măsură în relația cu Comisia Europeană.
De ce a fost necesară majorarea impozitelor
Potrivit Guvernului, România se situa printre statele europene cu cele mai mici venituri obținute din impozitarea proprietăților. Acestea reprezentau doar 0,55% din PIB, comparativ cu 1,85% media Uniunii Europene.
În același timp, existau disproporții majore între localități, iar impozitele plătite de persoanele fizice nu reflectau valoarea de piață a clădirilor. Un alt factor important a fost gradul redus de colectare: peste o treime din impozitele datorate nu erau încasate, iar nivelul acestora nu era actualizat cu inflația.
„Această situație a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță administrativă și creșterea sumelor transferate de la bugetul național către administrațiile locale. Nu mai puteam continua în acest mod”, susține Guvernul.
Angajamente europene și riscul pierderii fondurilor
Executivul amintește că reforma impozitării proprietăților a fost asumată încă din perioada 2021–2022, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), și a fost inclusă în negocierile cu Comisia Europeană privind reducerea deficitului bugetar, precum și în planul fiscal-bugetar structural pe termen mediu.
De asemenea, măsura figurează în angajamentul asumat de Guvernul României în decembrie 2024 și aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2025. Lipsa unei decizii ferme în privința taxelor locale ar fi pus în pericol atragerea fondurilor europene și ar fi dus la amânarea unor plăți din PNRR, estimate între 300 și 500 de milioane de euro (cererile de plată 4 și 5).
Întârzieri și probleme de implementare
Guvernul explică faptul că intrarea în vigoare a legii a fost întârziată de deciziile Curții Constituționale din luna decembrie, de acțiunile opoziției și de procedurile legale ulterioare. Aceste blocaje au afectat inclusiv depunerea cererii de plată numărul 4 din PNRR.
În ceea ce privește termenul scurt de aplicare – de aproximativ două săptămâni – Executivul susține că au fost necesare modificări suplimentare pentru a permite autorităților locale să adopte rapid hotărârile de consiliu privind stabilirea cotelor de impozitare, inclusiv prin scurtarea termenelor de transparență decizională.
Timpul limitat a generat însă sincope în implementare, precum probleme în accesarea platformei ghișeul.ro, erori în calculul deciziilor de impunere și diferențe de aplicare de la o localitate la alta.
În prezent, autoritățile statului lucrează la remedierea acestor disfuncționalități, mai precizează Guvernul.
