Aprobarea acordului UE – Mercosur în Consiliul Uniunii Europene a declanșat un scandal politic în Guvernul Bolojan. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat că documentul nu a fost avizat de Ministerul Justiției și nici de Ministerul Agriculturii și că votul exprimat de reprezentantul României nu a fost discutat în Coaliția de guvernare. Ministerul Afacerilor Externe a reacționat printr-un comunicat oficial, susținând că votul a fost dat cu respectarea tuturor procedurilor legale și instituționale și subliniind că acordul nu produce efecte juridice pentru România până la ratificarea sa de către Parlament.
Controversa politică este dublată de o reacție puternică în rândul fermierilor români, care se tem că piața internă va fi afectată de importuri agricole mai ieftine din Argentina, Brazilia, Paraguay și Uruguay. Subiectul a fost amplificat rapid în spațiul public și exploatat de forțele eurosceptice, deși negocierile pentru acest tratat sunt în desfășurare încă din 1999. Chiar și în interiorul partidelor pro-europene au apărut critici, inclusiv din partea unor eurodeputați PSD, care au atras atenția asupra riscurilor pentru agricultură, în pofida existenței unor mecanisme de protecție prevăzute în acord.
Ce înseamnă tratatul UE-Mercosur
Acordul UE–Mercosur este structurat în două instrumente juridice distincte. Primul este Acordul de Parteneriat UE–Mercosur (EMPA), care reunește dialogul politic, cooperarea sectorială și pilonul comercial într-un cadru unic. Acesta vizează consolidarea cooperării în domenii precum dezvoltarea durabilă, mediul, schimbările climatice, drepturile omului, digitalizarea și coordonarea în fața provocărilor globale. EMPA va intra pe deplin în vigoare numai după ratificarea sa de către toate statele membre ale UE și de către țările Mercosur.
Cel de-al doilea instrument este Acordul Comercial Interimar (iTA), care se referă strict la liberalizarea comerțului și a investițiilor. Acesta prevede reducerea sau eliminarea taxelor vamale, facilitarea accesului pe piețele sud-americane pentru bunuri și servicii europene, precum și deschiderea procedurilor de achiziții publice. iTA intră în competența exclusivă a Uniunii Europene, nu necesită ratificare națională și se va aplica temporar, până la intrarea în vigoare a acordului de parteneriat complet.
Pentru a răspunde temerilor legate de agricultură, acordurile includ măsuri de salvgardare care permit Uniunii Europene să intervină rapid în cazul unor perturbări grave ale pieței. Acestea prevăd posibilitatea restricționării temporare a importurilor dacă se constată scăderi semnificative de preț sau creșteri bruște ale volumelor importate. Un regulament european privind aceste măsuri a fost convenit provizoriu la finalul anului 2025 și urmează să fie adoptat formal de Consiliu și Parlamentul European.
România nu este obligată să ratifice acordul de parteneriat. În lipsa ratificării parlamentare, statul român nu va fi ținut juridic de obligațiile EMPA, deși o astfel de decizie ar putea bloca intrarea în vigoare a acordului complet la nivel european. Refuzul ratificării poate avea la bază motive constituționale, politice sau dificultăți legate de aplicarea internă a prevederilor tratatului.
Din punct de vedere economic, acordul UE–Mercosur ar crea cea mai mare zonă de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de consumatori. Comerțul dintre UE și Mercosur a depășit 111 miliarde de euro în 2024, iar schimburile de servicii au ajuns la peste 42 de miliarde de euro. Pentru România, Mercosur reprezintă al doisprezecelea partener comercial din afara Uniunii Europene, cu exporturi anuale de aproximativ 229 de milioane de euro și importuri de circa 407 milioane de euro. Aproximativ 250 de firme românești exportă direct pe aceste piețe, susținând în jur de 12.000 de locuri de muncă, majoritatea în sectorul industrial.
Brazilia este principala piață din Mercosur pentru România
Unul dintre principalele argumente economice în favoarea acordului îl reprezintă eliminarea taxelor vamale. În 2023, exporturile industriale românești către Mercosur au fost de 176,5 milioane de euro, însă firmele au plătit peste 47 de milioane de euro în taxe vamale. Aceste costuri au redus semnificativ competitivitatea produselor românești, iar eliminarea lor ar permite companiilor să vândă mai ieftin și să păstreze resurse financiare pentru investiții și salarii.
Brazilia este principala piață din Mercosur pentru România. În 2024, exporturile românești către această țară au depășit 234 de milioane de dolari, fiind dominate de produse industriale cu valoare adăugată mare, precum echipamentele industriale, vehiculele, aparatura electrică și medicală. Aceste exporturi susțin locuri de muncă bine plătite în industrie, inginerie și tehnologie.
Temerile legate de invadarea pieței românești cu produse agricole sud-americane sunt temperate de datele actuale. În 2023, România a importat din Mercosur doar 46 de tone de carne de vită și aproximativ 1.000 de tone de carne de pasăre, volume mult sub limitele negociate și nesemnificative la nivelul consumului național.
Experții rămân împărțiți. Economistul Adrian Negrescu susține că acordul oferă României acces la materii prime critice, reduce barierele vamale și protejează produsele europene împotriva imitațiilor, în timp ce mecanismele de salvgardare ar putea fi activate rapid în cazul unor dezechilibre. De cealaltă parte, expertul în comerțul cu cereale Cezar Gheorghe avertizează că fermierii europeni concurează în condiții inegale cu cei din America de Sud, unde standardele de mediu și siguranță alimentară sunt mult mai permisive, ceea ce generează un avantaj de cost semnificativ pentru producătorii sud-americani.
