Judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) se reunesc vineri, 16 ianuarie, de la ora 10:00, pentru a patra oară, pentru a discuta constituționalitatea legii adoptate de Guvernul Bolojan privind pensiile magistraților. Surse din cadrul CCR au declarat pentru HotNews că este de așteptat o nouă amânare, iar decizia finală nu va fi luată în ședința de astăzi.
Tot vineri, de la ora 9:00, Curtea de Apel București a programat un termen pentru dosarele în care avocata Silvia Uscov contestă numirea judecătorilor CCR Dacian Dragoș și Mihai Busuioc. Acțiunea sa a venit în contextul blocajului generat de patru judecători propuși de PSD – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – care, în decembrie, au boicotat ședințele CCR, împiedicând formarea cvorumului necesar luării unei decizii.
Pe ordinea de zi a ședinței CCR figurează doar punctul referitor la pensiile magistraților. Surse din instituție au precizat că nu se așteaptă un deznodământ, CCR fiind blocată în acest caz de absențele repetate ale celor patru judecători.
Curtea Supremă, condusă de Lia Savonea, a trimis către CCR un raport în care arată că aplicarea noii legi ar conduce la anularea totală a pensiei de serviciu a magistraților.
Blocajul din CCR a fost creat după ce cei patru judecători propuși de PSD au părăsit ședința din 28 decembrie, motivând că participarea lor ar fi echivalat cu acceptarea unei proceduri considerate neconforme cu legea și regulamentul de funcționare al Curții. Ulterior, la ședința din 29 decembrie, aceștia nu s-au mai prezentat deloc. Regulamentul CCR prevede că pentru luarea unei decizii pe un subiect trebuie să fie prezenți toți judecătorii care au participat la deliberări, ceea ce explică amânările repetate.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a declarat că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor, subliniind că acestea sunt documente premergătoare adoptării actelor normative, dar nu influențează decizia Curții.
Ce prevede legea privind pensiile magistraților
Legea adoptată de Guvernul Bolojan prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, comparativ cu 10 ani în forma anterioară, iar pensia va fi de 70% din ultimul salariu net, cu penalizări pentru pensionarea anticipată înainte de vârsta de 65 de ani. Astfel, vârsta de pensionare va crește anual cu câte un an până în 2042. Cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă. În prezent, pensia de serviciu reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Prima variantă a legii, adoptată în septembrie 2025, fusese respinsă de CCR în octombrie pentru că Guvernul nu a așteptat avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Noua formă se aplică teoretic de la 1 ianuarie 2026, dar termenul va trebui ajustat odată cu decizia CCR.
Adoptarea legii este crucială și pentru fondurile PNRR, România urmând să primească 231 de milioane de euro dacă proiectul de reformă a pensiilor magistraților este aprobat până pe 28 ianuarie 2026, termenul limită stabilit de Comisia Europeană.
UPDATE 10:40 CCR a amânat pentru 11 februarie pronunţarea în cazul obiecţiilor de neconstituţionalitate a Legii privind pensiile de serviciu ale magistraţilor. Detalii AICI.
