Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat marți că eventualele planuri ale Republicii Moldova de a se uni cu România ar fi „distructive pentru statalitatea” acestui stat, într-o reacție la declarații recente ale oficialilor de la Chișinău privind scenarii de securitate extremă, relatează Reuters.
Afirmațiile lui Lavrov vin la o zi după ce ministrul de Externe al Republicii Moldova, Mihai Popșoi, a declarat că autoritățile de la Chișinău ar putea lua în calcul inclusiv opțiunea unirii cu România, după modelul din 1918, doar în situația în care Federația Rusă ar începe să amenințe direct suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, potrivit Newsmaker.md.
„Drumul Moldovei spre apropierea de Uniunea Europeană și, aș spune, spre absorbția de către Uniunea Europeană – pentru că tot mai multe voci susțin că reunirea sau aderarea la România ar fi cea mai scurtă cale spre UE – distruge statalitatea Republicii Moldova”, a declarat Serghei Lavrov, citat de agenția rusă TASS. Oficialul rus a susținut că Uniunea Europeană ar fi interesată de acest parcurs.
În același context, Lavrov a criticat decizia Republicii Moldova de a denunța trei acorduri fundamentale din cadrul Comunității Statelor Independente (CSI), afirmând că Rusia „nu poate decât să regrete” acest demers. Șeful diplomației ruse a susținut că Moscova își dorește „relații normale” cu Chișinăul și că Federația Rusă nu oferă motive pentru acțiuni ostile din partea Republicii Moldova, pe care le-a pus pe seama influenței Uniunii Europene.
Declarațiile lui Lavrov au fost făcute în cadrul conferinței anuale de bilanț al diplomației ruse, eveniment centrat în principal pe războiul din Ucraina.
De cealaltă parte, autoritățile de la Chișinău subliniază că o eventuală decizie privind unirea cu România poate fi luată exclusiv de cetățeni, printr-un referendum validat de o majoritate covârșitoare.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a declarat recent că ar vota în favoarea unirii cu România, stat membru al UE și NATO, dacă un astfel de referendum ar avea loc, considerând că această opțiune ar putea contribui la protejarea democrației moldovenești de presiunile externe.
