Premierul Ilie Bolojan a declarat, joi, că administraţia locală din România se confruntă cu dezechilibre majore, generate de dependenţa excesivă de transferurile de la bugetul de stat, nivelul foarte scăzut al veniturilor proprii şi cheltuielile ridicate cu salariile. Concluziile rezultă dintr-o analiză comparativă realizată la nivelul Guvernului, pe baza datelor din ultimii ani privind administraţiile locale din statele Uniunii Europene.
Potrivit premierului, transferurile de la bugetul de stat reprezintă 7,43% din PIB, în timp ce veniturile proprii ale autorităţilor locale se ridică la doar 1,51% din PIB. Astfel, ponderea transferurilor în bugetele locale ajunge la 83,1%, faţă de o medie de 51,1% la nivelul UE.
Un al doilea dezechilibru major îl reprezintă nivelul foarte redus al veniturilor din taxele şi impozitele locale. În România, acestea reprezintă doar 0,74% din PIB, comparativ cu o medie europeană de 3,68%. În cazul taxelor pe proprietate, România înregistrează 0,55% din PIB, faţă de 1,85% media UE.
„România se situează mult sub media UE din cauza bazei fiscale reduse, a nivelului scăzut al taxelor şi a problemelor de colectare. În aceste condiţii, presiunea cade pe transferurile de la bugetul central”, a explicat premierul.
Cel de-al treilea dezechilibru vizează cheltuielile de personal. În România, cheltuielile cu salariile în administraţiile locale reprezintă 3,07% din PIB, de peste trei ori mai mult decât veniturile din taxele şi impozitele locale. În schimb, în UE27, cheltuielile salariale (3,59% din PIB) sunt, în medie, acoperite din venituri proprii, care ajung la 3,68% din PIB.
„În Uniunea Europeană, salariile din autorităţile locale sunt acoperite din resurse proprii. În România, cheltuielile cu salariile autorităţilor locale depăşesc de peste trei ori veniturile proprii”, a subliniat Ilie Bolojan.
Premierul a atras atenţia şi asupra nivelului ridicat al investiţiilor locale. În România, acestea ajung la 2,98% din PIB, cea mai mare valoare din UE, faţă de o medie europeană de 1,56%. Raportat la veniturile proprii ale autorităţilor locale, investiţiile sunt aproape duble şi sunt susţinute masiv din programe naţionale, precum Anghel Saligny, şi din fonduri europene.
Ilie Bolojan a precizat că există diferenţe semnificative între localităţi, municipiile reşedinţă de judeţ şi localităţile cu activităţi economice puternice fiind într-o situaţie mai bună decât celelalte, unde dezechilibrele sunt şi mai accentuate.
În acest context, premierul a arătat că pachetul de reformă a administraţiei, pentru care Guvernul urmează să îşi asume răspunderea, vizează corectarea acestor dezechilibre, eficientizarea administraţiei şi orientarea acesteia către cetăţeni. Reforma prevede creşterea veniturilor proprii ale autorităţilor locale, reducerea cheltuielilor de personal acolo unde există supradimensionare, direcţionarea economiilor către servicii publice mai bune, stimularea dezvoltării economice locale, descentralizarea competenţelor şi susţinerea performanţei administrative.
Tot joi, la Palatul Victoria, a avut loc prima şedinţă a grupului de lucru stabilit la nivelul coaliţiei pentru repartizarea impozitelor către autorităţile administraţiei publice locale. Vicepremierul Tanczos Barna, care conduce grupul, a anunţat că există susţinere pentru păstrarea integrală a impozitului pe venit ca sursă de finanţare a administraţiei locale, fiind reiterată, totodată, necesitatea reducerii treptate a presiunii asupra bugetului naţional prin mecanismul de echilibrare din TVA.
