Pe 6 martie 1939, la Constanța, a fost condus pe ultimul drum veteranul de război Iorga Marișescu, trecut în neființă la onorabila vârstă de 102 ani. Cortegiul funerar a reunit sute de persoane, militari și civili, care i-au adus astfel cuvenitele onoruri.
În ediția din 7 martie, ziarul Dobrogea Jună consemna că Marișescu era ultimul veteran al Războiului de Independență (1877-1878) stabilit în orașul Constanța. Se mai menționa în gazetă faptul că bărbatul „… a luat parte la luptele din jurul Plevnei și era distins cu mai multe decorații”. Născut în anul 1837, în timpul conflagrației sus-menționate avea deja matura vârstă de 40 de ani. Nu am reușit să găsim documente privind locul nașterii sale, dacă acesta se afla în Moldova, Muntenia sau Oltenia, provinciile românești de până la acel război. Este cert faptul că după încheierea războiului, Marișescu a venit în Dobrogea, ținut în care abia fusese instaurată administrația românească, după secole de stăpânire otomană. Mulți români s-au stabilit aici după 1878, unde au beneficiat de privilegii, precum acordarea de terenuri și alte facilități. Marișescu a ales Constanța, unde a locuit mai bine de cinci decenii.
În anul 1928, Dobrogea a sărbătorit Semicentenarul, marcând 50 de ani de la integrarea sa în Statul Român. Momentul a fost celebrat pe 28 octombrie și s-a bucurat de prezența a numeroase oficialități și a membrilor Casei Regale a României. Cu această ocazie, pe faleza Cazinoului Constanței au defilat zeci, poate chiar sute de veterani ai Războiului de Independență. Deși nu am descoperit o dovadă categorică, foarte probabil, la paradă a participat și Marișescu. Fotografiile realizate la Semicentenar dezvăluie câteva figuri ale acestor eroi de război. Printre ei, singurul recunoscut de până acum, este celebrul Peneș Curcanul (1854-1932), pe numele său real Constantin Țurcanu, cunoscut în întreaga țară datorită poeziei lui Vasile Alecsandri.
Asediul cetății Plevna, la care au participat Peneș Curcanul și Iorga Marișescu, s-a desfășurat în perioada 30 august/11 septembrie pe stil vechi – 28 noiembrie/10 decembrie pe stil vechi, 1877. După două tentative eșuate de a cuceri cetatea aflată sub stăpânire otomană, rușii au fost nevoiți să accepte intrarea în luptă a armatei române. Conducerea operațiunilor din această a treia bătălie a Plevnei a fost preluată de domnitorul Carol I. La Plevna au participat 43.411 soldați români, 7.170 de cai și 110 tunuri. Redutele din jurul cetății au căzut una câte una (Grivița 1, Grivița 2, etc), iar armata aliată a cucerit în cele din urmă centrul turcesc, forțând predarea lui Osman Pașa. Căderea Plevnei a deschis drum Rusiei către Constantinopol, iar după cucerirea orașelor Filopopol și Adrianopol, pe 4 februarie 1878, Imperiul Otoman a capitulat.
Tratatul preliminar de la San Stefano (3 martie/19 februarie stil vechi) și apoi cel de la Berlin (1/13 iunie – 1/13 iulie 1878) au consfințit obținerea independenței de către România. De asemenea, în urma acestor tratate, a fost câștigată Dobrogea, cu tot cu Delta Dunării și Insula Șerpilor. Din păcate, Marile Puteri au decis să cedeze Rusiei Basarabia de Sud.
În Războiul de Independență, armata română a avut 5.465 morți și dispăruți, 3.316 răniți și aproape 20.000 de bolnavi (sursă – once.mapn.ro). Supraviețuitorii, printre care Peneș Curcanul, Iorgu Marișescu și alții asemenea lor, au devenit eroi și au fost onorați de către comunitate, așa cum meritau.
Reclama zilei – Restaurantul La Ionică – S-a deschis noul restaurant Minerva, în strada Carol 31. Fostul antreprenor al restaurantului Transilvania a deschis aici un nou local, unde se servesc mâncări cu adevărat naționale și vinuri naturale. Este singurul restaurant românesc din centru unde se prepară la grătar, a la minut și mâncări franțuzești de către un nou bucătar specialist. (ziarul Varda, 1916)
Sursa foto: Colecția de clișee pe sticlă a fotografului Virgil Nicolau, MINAC, clișeul nr. 8239 – în Delia Roxana Cornea, Corina-Mihaela Apostoleanu – „Istoria pe un clișeu. Dobrogea multiculturală în colecția fotografului Virgil Nicolau”, MINAC, Editura City Walk Constanța, 2018.
