Astăzi, 23 martie, onorăm memoria unui om extraordinar, „pictorul mării”, cel care a dat suflet Constanței prin artă. Ionel Mătăsăreanu, născut pe 23 martie 1929 în Banat, și-a descoperit vocația artistică încă din copilărie, pentru a o desăvârși la București, sub îndrumarea marilor Alexandru Ciucurencu și Corneliu Baba.
A fost o dragoste la prima vedere! Repartizat la Constanța după facultate, artistul s-a îndrăgostit iremediabil de oraș și, mai ales, de marea pe care a pictat-o cu o pasiune fără margini. Tablourile sale vibrante surprind marea în toate ipostazele, revelând un stil inconfundabil și un talent nativ uimitor.
Deși era popular și lucrările sale extrem de căutate, Mătăsăreanu nu a visat la bogății. Preferința sa era ca arta să ajungă în casele oamenilor obișnuiți, nu doar în colecții exclusiviste, vânzând adesea la prețuri modeste. O mărturie a valorii sale? Un tablou a fost achiziționat de Silvio Berlusconi, președintele Italiei, iar un altul a ajuns, prin donație, la legendarul Julio Iglesias, cu ocazia unui concert la Constanța, în 2007.
O personalitate pitorească și un deschizător de drumuri, Ionel Mătăsăreanu a fost recunoscut oficial târziu: Cetățean de Onoare al orașului în 2002, nominalizat la Premiul Pulitzer în 2011 la categoria artistică, și distins cu Medalia de Aur a Constanței în 2014.
Dar destinul său a avut o notă amară. Artistul, care a trăit discret și modest, s-a stins singur pe 10 ianuarie 2015, într-o casă prea rece pentru sufletul său cald. O ironie tragică: geniul care a oferit atât de mult Constanței a murit aproape uitat de orașul pe care l-a iubit și l-a pictat cu atâta devoțiune. Este o datorie morală să-i cinstim memoria acestui „pictor al Mării Negre”.
***
Într-o altă dimensiune temporală, dar tot la Constanța, arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie au făcut o descoperire fascinantă pe 23 martie 2017: un delfin sculptat în os, vechi de aproximativ 1.800 de ani. Acest artefact minuscul, de doar 4,8 cm, este remarcabil prin detaliile sale, inclusiv cele trei crestături ce sugerează dinții, o reprezentare comună în arta romană a delfinului ca „monstru marin”.
În mentalul colectiv roman, delfinul nu era doar un simbol al unor zeități majore precum Neptun sau Venus, ci și un protector al marinarilor și un ghid psihopomp, însoțind sufletele spre lumea de dincolo. O mărturie prețioasă a bogăției spirituale antice.
***
Și pentru o incursiune rapidă în Constanța de altădată, iată o reclamă din 1924, o fereastră către comerțul vibrant al epocii: Drogueria și Parfumeria Ioan G. Papaianuș, de pe strada Carol nr. 82, colț cu Cuza Vodă, oferea „Parfumerie: Houbigant Cotty, Pivert, Guerlaine, Roger Gallet, Violet, etc., în flacoane originale și cu gramul” și o gamă completă de articole de toaletă și specialități medicale. O bucată de istorie urbană.
