După ce preşedintele Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), Adrian Nica, a afirmat miercuri că „gemul făcut în gospodărie” afectează gap-ul de TVA al României, instituția a revenit vineri cu precizări, subliniind că nu are în vedere impozitarea autoconsumului populației.
„ANAF nu are în vedere impozitarea autoconsumului populației. Prin autoconsum se înțelege folosirea, de către o gospodărie, a produselor sau serviciilor realizate de aceasta pentru consumul propriu. Declarația nu contestă decalajul de colectare la TVA al României, care reprezintă una dintre prioritățile majore în mandatul actual ANAF. Afirmația vizează însă exclusiv un aspect de ordin metodologic în determinarea decalajului fiscal – acela că baza impozabilă potențială poate include elemente de autoconsum într-o măsură mai mare decât ar fi cazul în situația României, valoarea totală a acestor elemente nefiind eliminată complet în procesul de estimare. Decalajul fiscal (gap) reprezintă diferența dintre TVA potențială, estimată pe baza conturilor naționale (ESA 2010) și TVA efectiv colectată la buget”, arată Adrian Nica.
Potrivit explicațiilor, unele elemente de autoconsum pot distorsiona estimarea bazei potențiale de TVA în metodologia actuală, iar instituția intenționează să deruleze analize tehnice pentru corectarea acestor diferențe.
Șeful ANAF mai precizează că instituția va colabora cu Institutul Național de Statistică, Ministerul Finanțelor, Banca Mondială și partenerii europeni pentru a îmbunătăți metodologia de calcul și a delimita mai clar frauda fiscală, neconformarea și factorii statistici care influențează diferența dintre TVA teoretică și cea efectiv colectată.
„ANAF va colabora și cu Banca Mondială, pentru a îmbunătăți înțelegerea și analiza structurii decalajului fiscal, în conformitate cu bunele practici internaționale. Această colaborare urmărește consolidarea capacității tehnice și analitice a ANAF de a interpreta corect diferența dintre TVA teoretică/potențială și taxa efectiv colectată, printr-o abordare integrată, bazată pe date economice și statistice actualizate. Analiza complexă a acestei problematici poate conduce și la ajustarea anumitor prevederi legislative care afectează procesul de colectare a TVA, inclusiv în domenii precum procedurile de insolvență, acolo unde se constată pierderi sistemice de venituri. Este esențial să avem o înțelegere corectă și detaliată a structurii gap-ului de TVA, pentru a putea determina precis ponderea fraudei fiscale și a diferenția între cauzele reale ale decalajului de colectare — evaziune, neconformare, pierderi administrative sau factori statistici. Doar pe baza unor date exacte, corelate cu realitățile economiei românești, putem formula măsuri fiscale și operaționale eficiente, care să conducă la reducerea treptată a decalajului de colectare a TVA și la creșterea sustenabilă a veniturilor bugetare”, adaugă Nica.
