Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța readuce în atenție un episod din vara anului 1930, când negustorii constănțeni le cereau localnicilor să îi trateze cu respect pe sezoniști.
Ultima oră
Controale vamale modernizate în Portul Constanța. A fost instalat un nou scanner cu raze X
Noapte de intervenție pentru SAR ARTEMIS. Pacient preluat de pe o navă aflată la ancoră
Alertă pe litoral: cadavru descoperit în mare, la Costinești
Doina Caramzulescu, vocea emblematică a Radio Vacanța, a murit la 79 de ani
Sub titlul „Cum trebuie să ne purtăm cu sezoniștii” este prezentată, în ediția din 30 august 1930 a ziarului „Dobrogea Jună”, o scrisoare din partea Sfatului Negustoresc, semnată de președintele Ion Miga, cu privire la felul în care locuitorii și autoritățile Constanței ar trebui să îi primească pe vizitatorii veniți în sezonul estival.
Punctul de plecare îl constituia un episod deloc măgulitor pentru oraș: câțiva tineri care se recomandau drept membri ai „Gărzii de fer” acostau sezoniștii sosiți la Constanța, încercând să le vândă ziare. Cei care refuzau nu scăpau doar cu un simplu „Nu, mulțumesc”, ci erau amenințați și molestați, după cum a relatat „Dobrogea Jună” într-un articol publicat în ediția din 24 august 1930. Un „bun venit” nepotrivit pentru un oraș care încerca să-și construiască reputația de destinație turistică.
Acesta este și mesajul pe care îl transmite Sfatul Negustoresc, sub semnătura omului de afaceri local Ion Miga. Mai mult, scrisoarea publicată de ziarul constănțean depășește incidentul punctual. Pentru negustorii constănțeni, comportamentul localnicilor față de vilegiaturiști nu era doar o problemă de politețe, ci una economică. Vizitatorul care își cheltuia aici o parte din economiile strânse într-un an de muncă trebuia să plece cu o impresie bună despre oraș și, mai ales, să revină.
Iar aceste idei sunt exprimate fără ocolișuri în ziar:
„Sfatul Negustoresc nu a fost sesizat de acțiunea puțin cavalerească a tinerilor reprezentanți ai Gărzei de fer, și nici nu este autoritate polițienească care ar putea reprima acte de felul celui descris; condamnă însă cu asprime acțiunile care duc la molestarea oamenilor, mai ales a vizitatorilor sosiți anul acesta în număr destul de mare, în urma activităților desfășurate de către comitetul balnear local.
Să se știe de toată lumea că orașul nostru, nefiind reprezentat în timpurile din urmă cu destulă autoritate la centru, este sortit a trăi prin comerțul ce se face aici, comerț în decadență vizibilă dela o zi la alta, cât și prin vizitatorii cari vin în sezonul de vară la noi.
Pentru acest motiv toți locuitorii acestui oraș precum și autoritățile au imperioasa datorie de a face tot ce le este posibil ca vizitatorii stațiunei noastre balneare, cari vin aci și lasă o parte din economiile lor de peste an, să găsească o bună găzduire, primire politicoasă, astfel ca să nu simtă prea mult lipsa confortului ce și l-au lăsat acasă, cu scopul de a-și acorda – după munca unui an – o bine meritată recreație.
Comitetul balnear, exponent al consiliului Camerei de comerț, împreună cu Sfatul Negustoresc, vor face și în viitor tot ce le stă în putință pentru a atrage la Constanța și face depe acum apel la toți acei cari sunt convinși că orașul Constanța nu trebue să moară, ci din potrivă să facă zilnic progrese de modernizare, să contribue fie care cum poate spre ajungerea scopului urmărit de către comitetul balnear, adică: determinarea locuitorilor României Mari precum și a prietenilor noștri Cehoslovaci și Polonezi – cari în anul acesta au venit în număr destul de mare – de a-și căuta recreația pe frumosul mal constănțean al Mărei Negre, cu neîntrecuta și incomparabila plaje Mamaia. Numai așa ne vom face datoria de buni români și vrednici fii ai acestui oraș. I.Miga, președintele Sfatului Negustoresc și președintele Comitetului Balnear”.
Reclama zilei: „Meditație serioasă pentru elevi din clasele primare și primele clase secundare oferă, contra masă sau locuință, absolvent a cinci clase secundare. Oferte ziar” (Dobrogea Jună, 30 august 1930)
Sursa foto: Expoziția „Mamaia – 120 de veri, o singură poveste”, carte poștală din colecția Gheorghe Stănescu
