La un deceniu după încheierea Primului Război Mondial, litoralul românesc traversa o perioadă de refacere și dezvoltare. Atmosfera acelor ani este surprinsă în paginile „Revistei Băilor”, o publicație estivală de informare turistică, distribuită gratuit în fiecare vară între anii 1929 și 1932.
Încă din primul număr, apărut în iulie 1929, redactorii transmiteau un mesaj optimist despre renașterea stațiunilor balneo-climaterice: „După 11 ani de muncă intensă pentru refacerea stațiunilor noastre balneare și climaterice, după sacrificii materiale enorme depuse pentru restaurarea vilelor, hotelurilor, cazinourilor, băilor și a întregului inventar imobiliar distrus de război, iată că am ajuns la situațiunea de a putea oferi tuturor cerințelor dinăuntrul țării și chiar din străinătate tot ceea ce confortul modern și prescripțiile medicale pot cere”.
Ultima oră
Atenție, constănțeni! Sute de camere va supraveghează! Șeful Poliției Locale: „Îi îndemnăm pe toți cetățenii să respecte regulile. Oriunde în oraș pot fi filmați”
ANUNȚ CT BUS. Traseul liniei City Tour, deviat temporar din cauza aglomerației din Portul Comercial Constanța
Poliția Locală Constanța are un nou sediu. Vergil Chițac: ”Orașul este mai sigur astăzi față de când eram eu copil”
Argentina şi Anglia luptă pentru un loc în finala Cupei Mondiale
Revista era, deopotrivă, un ghid turistic și o cronică a vieții de pe litoral. În paginile sale erau prezentate componența comisiunilor balneo-climaterice – organisme locale însărcinate cu administrarea stațiunilor, lista medicilor, tratamentele recomandate cu băi calde, reci sau nămol, prețurile practicate, precum și ofertele de cazare și divertisment menite să asigure un sejur cât mai plăcut și confortabil. La loc de cinste se aflau rubricile care consemnau, cu o anumită mândrie, numelor vilegiaturiștilor sosiți din toate colțurile țării.
În verile dintre anii 1929 și 1932, stațiunea Carmen Sylva (fostul Techirghiol-Movilă și actualul Eforie Sud) se număra printre cele mai căutate destinații de pe litoralul autohton. Din primele zile ale lunii iulie, stațiunea simțea „o viață mai animată”, iar asociații locale sau naționale se întreceau în organizarea celor mai atractive serbări. Din paginile revistei aflăm despre o serbare nautică desfășurată la jumătatea lunii iulie 1929, la bordul vasului școală „Mircea”, sub auspiciile Ligii Navale Române, în dreptul stațiunii Carmen Sylva. „La orele 2 p.m. bricul Mircea a eșit în larg cu velele, având peste 400 de persoane la bord. La această escursiune a participat și d. Ștefan Cicio Pop, președintele Camerei cu d-na., d-l g-l Palada, senatorii Vlad și Kirtop etc. În timpul escursiei o orchestră de mandoline și chitare a bricului a delectat selectata asistență. În larg d. locot. Cezar Vasilescu a făcut câteva frumoase evoluțiuni cu cuterul «Domnița Ileana», care a impresionat pe cei prezenți”, au relatat ziariștii.
În aceeași lună, parcul Hotelului Popovici din stațiune s-a dovedit neîncăpător pentru „numeroasa și selecta asistență” care a participat la serbările câmpenești organizate de Societatea „Mărăști”, în scopul strângerii de fonduri pentru construirea unor cripte pentru eroii căzuți pe fronturile Primului Război Mondial. „Programul acestor serbări s-a desfășurat în mod ireproșabil. În tot timpul serbărilor, a staționat în larg o canonieră a marinei militare, care a fost vizitată de către vilegiaturiști”, consemna aceeași publicație.
Oferta de divertisment era variată și se adresa tuturor categoriilor de vizitatori: expoziții de pictură, concursuri de înot pentru doamne și domni, concursuri de frumusețe și dans – la care aflăm că s-au înscris 14 perechi, la una dintre ediții -, cu probe precum tango, foxtroop și Boston. „O tombolă bogată a stat la dispoziția publicului. În tot timpul serbării, orchestra restaurantului Popovici și muzica militară a Regimentului 34 Infanterie din Constanța a delectat numeroasa asistență”, completa revista imaginea unei veri animate pe litoral.
Ambiția autorităților și a investitorilor era de a transforma Carmen Sylva într-o destinație modernă și ușor accesibilă. Astfel, în vara anului 1931 era anunțată amenajarea unui aeroport destinat curselor regulate între București și stațiune: „Societatea Movilă Techirghiol a pus la dispoziție Aviației Civile, în mod provizoriu, un teren de circa 20 de hectare, pentru amenajare unui aeroport, necesar aterizării avioanelor poștale, care vor face curse regulate între București și Carmen Sylva, cu începere de la 15 iulie. Terenul necesar a fost delimitat în prezența d-lor ingineri Ștefănescu, deleg. Aviației Civile, I.E. Magda reprezentantul primăriei și Sever I. Movilă reprezentantul soc. Movilă Techirghiol; fiind situat în partea de sud a stațiunei, la 500 m. distanță de centru. Cursele dintre București – Carmen Sylva și retur vor fi regulate, pentru pasageri, coletărie ușoară, poștă și ziare. De asemenea se vor organiza curse de agrement, pentru amatorii de a primi botezul aerului, cu prețuri reduse”.
An după an, Carmen Sylva căpăta, în viziunea presei vremii, „aspectul stațiunilor occidentale”. Societatea Movilă Techirghiol a modernizat instalațiile pentru băi calde și reci, aducându-le la standardele epocii, iar autoritățile locale investeau în sistematizarea stațiunii: alinierea străzilor, pavarea arterelor principale și „petrolarea” acestora, pentru a reduce praful. Totodată, concesionarea jocurilor de noroc pe durata sezonului estival a adus localității venituri de peste un milion de lei, sumă care urma să fie folosită pentru alimentarea stațiunii cu apă potabilă.
Reclama zilei: Vizitați Cazino din Carmen Sylva – Toate jocurile – Bulă – Rulată – Baccara – Chemin de fer – Restaurant – Berărie – Parchet pentru dans – Orchestră clasică și Jazz-band (Revista băilor, august 1932)
Sursa foto: Carmen Sylva. Lacul și băile reci – MNIR, www.imagoromaniae.ro
