Serviciul Român de Informații a transmis explicații detaliate privind contractul de 196 milioane euro acordat companiei Digi România S.A. pentru o platformă de inteligență artificială destinată securității cibernetice. Comunicatul SRI clarifică, însă, un aspect esențial: Serviciul nu își asumă rolul de instituție unică în alegerea furnizorului.
Ultima oră
Vânzătorul de parfumuri care a cucerit TikTok-ul și a dus AfD la un scor uriaș în Germania. Povestea lui Ulrich Siegmund
Tragedie în Constanța. O femeie de 30 de ani a murit după ce a căzut de la etajul 10
Bărbat scos din mare, la Mangalia. A fost transportat la spital în stare de inconștiență
Containere pentru deșeurile voluminoase, în Poarta 6. Ce pot arunca locuitorii și ce este interzis
SRI precizează că identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele SAFE se realizează în cadrul unui Grup de lucru interinstituțional. Acesta este coordonat de Cancelaria Prim-Ministrului, iar lista finală a furnizorilor selectați este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT).
Această comunicare mută responsabilitatea politică și instituțională dincolo de SRI. Serviciul afirmă că are calitatea de autoritate contractantă și beneficiar, însă rolul său este strict de implementare a contractului, după parcurgerea etapelor de selecție și validare prevăzute de lege.
Un furnizor de telecomunicații, transformat peste noapte în expert AI.
Contractul a stârnit controverse publice ample, iar un prim aspect de-a dreptul de neînțeles este însăși selecția DIGI ca furnizor de servicii de Inteligență Artificială. Având în vedere că grupul telecom nu are o ofertă publică comercială în acest domeniu și nici soluții AI recunoscute pe piața de profil, nu se poate discuta despre o expertiză demonstrată anterioară care să justifice încredințarea unui sistem de securitate națională.
Digi România, parte a aceluiași grup cu platformele media Digi24 și Digi FM, primește prin programul european SAFE un acord-cadru de până la 196 milioane euro pentru „dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică”. Digi Communications a confirmat ulterior, printr-un raport către Bursă, semnarea acordului-cadru, care vizează și dezvoltarea unui centru de date, implementat etapizat pe patru ani.
SRI subliniază explicit că întregul program SAFE se desfășoară sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului. Mecanismul de selecție se bazează pe analiza răspunsurilor la solicitările de informații și pe aplicarea factorilor de evaluare stabiliți prin OUG nr. 62/2025. Astfel, Serviciul nu prezintă contractul ca pe o decizie a instituției, ci ca pe rezultatul unui proces guvernamental și interinstituțional complex.
Deși SRI invocă aprobarea Parlamentului și caracterul de securitate națională al proiectului pentru a justifica anumite elemente de confidențialitate, rămân întrebări publice esențiale: câți operatori au fost evaluați, de ce a fost aleasă o companie fără istoric în dezvoltarea de inteligență artificială, ce criterii au stat la baza selecției și ce garanții există privind controlul statului asupra datelor?
Istoricul de la Oradea: Monopolul subteran și concurența exclusă
Controversa nu se limitează doar la aspectul tehnic al contractului sau la lipsa de transparență. Problema politică majoră apare din suprapunerea sumei uriașe, a beneficiarului privat și a profilului grupului Digi, aflat într-o relație veche cu actualul șef al Guvernului.
Legătura dintre Ilie Bolojan și grupul Digi este una de notorietate, datând din perioada mandatelor sale la conducerea Primăriei Oradea. La acea vreme, cu acordul și susținerea administrației locale, RCS&RDS (actuala Digi România) a realizat în mod exclusiv infrastructura subterană de fibră optică a orașului. Detaliul care a stârnit critici majore atunci a fost faptul că operatorilor naționali concurenți – grupuri telecom mult mai mari și mai puternice decât DIGI la acea vreme – nu le-a fost transmisă invitația de a participa la proiect.
În acest context istoric, de favorizare pe plan local a companiei, prezența frecventă a premierului Bolojan în studiourile televiziunii DIGI TV ridică acum alte semne de întrebare, mult mai grave, privind imparțialitatea deciziilor de la vârful Guvernului.
Comunicarea asumată de SRI schimbă definitiv cheia politică a scandalului. Dacă inițial impresia publică putea fi că alegerea Digi a aparținut exclusiv structurilor de informații, acum Serviciul arată clar că selecția furnizorilor SAFE a fost apanajul unui mecanism guvernamental.
Prin precizarea rolului Cancelariei în selecția furnizorilor, SRI a repoziționat responsabilitatea acolo unde, de fapt, ea era deja sub lupa publică. Întrebarea centrală se mută astfel direct pe masa Guvernului Bolojan: cum a fost selectată o companie fără portofoliu AI pentru un acord-cadru de zeci de milioane de euro, într-un proces coordonat de oamenii premierului, având în vedere istoricul de afaceri exclusiviste de la Oradea și susținerea mediatică evidentă de care premierul se bucură la trustul câștigător?
