Guvernul propus de Siegfried Mureșan este chemat miercuri în fața Parlamentului pentru votul de învestitură. Pentru a obține sprijinul Legislativului, Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi, reprezentând majoritatea deputaților și senatorilor.
Premierul desemnat susține că, în acest moment, are aproximativ 200 de voturi considerate certe. PSD și AUR au anunțat deja că nu vor susține prin vot Cabinetul Mureșan, ceea ce face ca rezultatul scrutinului din plen să fie dificil de anticipat.
Ultima oră
Constanța: Peste 100 de mașini abandonate sau fără stăpân și 24 de trotinete vor fi ridicate de pe domeniul public
Alexandru Nazare: Vrem să aderăm la euro până în 2035
Rusia a trimis NATO o scrisoare de ameninţare: „Vom apăra Kaliningradul cu întregul nostru arsenal”.
Avarie RAJA în Constanța. Mai multe străzi au rămas fără apă
Ședința plenului reunit este programată să înceapă miercuri, la ora 13.00. Siegfried Mureșan va prezenta mai întâi programul de guvernare și echipa propusă, după care parlamentarii vor avea dezbateri. Votul asupra acordării încrederii Parlamentului este secret, cu bile.
Un program cu 372 de măsuri
Programul de guvernare a fost elaborat în cinci zile de premierul desemnat împreună cu cele trei formațiuni care îl susțin. Documentul cuprinde 372 de măsuri, iar Cabinetul propus are 16 ministere și trei vicepremieri, fiecare având și un portofoliu.
Programul pune accent pe continuarea reformelor începute de Guvernul Bolojan, dar include și măsuri orientate către creșterea economică.
În zona fiscală, Cabinetul Mureșan propune menținerea actualei cote de TVA și revenirea la nivelul de 19% „de îndată ce se va putea”. O rectificare bugetară ar trebui realizată în primele 30 de zile de la învestire, cu condiția ca deficitul să nu depășească ținta de 6,2% din PIB. Pentru anul următor, proiectul de buget ar urma să fie publicat până la 30 noiembrie.
Programul prevede și măsuri de reformare a administrației publice. Printre acestea se află limitarea numărului de secretari de stat, interzicerea cumulului pensiei cu salariul în sectorul public, comasarea ANAF cu Autoritatea Vamală și înființarea unui ghișeu unic pentru mai multe servicii administrative, între care acte, pașapoarte, permise și înmatriculări.
Un alt punct important îl reprezintă reducerea numărului parlamentarilor de la 465 la 405, în conformitate cu datele recensământului.
AUR și PSD au criticat programul. AUR susține că măsurile nu au costuri, termene și surse de finanțare suficient de clare, în timp ce PSD a caracterizat direcția economică drept continuarea unui „model economic al dezastrului”.
Cine ar urma să facă parte din Guvern
Lista Cabinetului propus de Siegfried Mureșan cuprinde reprezentanți ai PNL, USR și UDMR, precum și un ministru independent susținut de cele trei formațiuni.
PNL propune următoarea echipă:
- Mircea Abrudean – viceprim-ministru și ministrul Afacerilor Interne;
- Alexandru Nazare – ministrul Finanțelor;
- Raluca Turcan – ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale;
- Oana Gheorghiu – ministrul Sănătății;
- Dragoș Pîslaru – ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene;
- Mihai Dimian – ministrul Educației și Cercetării;
- Sebastian Burduja – ministrul Energiei.
USR îi propune pe:
- Radu Miruță – viceprim-ministru și ministrul Apărării Naționale;
- Diana Buzoianu – ministrul Mediului;
- Oana Țoiu – ministrul Afacerilor Externe;
- Cătălin Drulă – ministrul Transporturilor;
- Irineu Darău – ministrul Economiei.
Din partea UDMR sunt propuși:
- Tánczos Barná – vicepremier și ministrul Agriculturii;
- Cseke Attila – ministrul Dezvoltării;
- Ötvös Koppány – ministrul Culturii.
Pentru Ministerul Justiției este propusă Andrea Chiș, ministru independent susținut de cele trei partide.
Jumătate dintre candidați au primit avize negative
Audierile miniștrilor propuși s-au desfășurat luni și marți, iar avizele acordate de comisiile parlamentare sunt consultative.
În prima zi au primit avize negative Sebastian Burduja, Radu Miruță, Cătălin Drulă și Irineu Darău. În schimb, Tánczos Barná și Alexandru Nazare au primit avize favorabile.
În cea de-a doua zi, au fost avizați pozitiv Oana Țoiu, Mircea Abrudean, Dragoș Pîslaru, precum și candidații UDMR pentru Dezvoltare și Cultură.
Raluca Turcan, Oana Gheorghiu, Andrea Chiș și Mihai Dimian au primit avize negative.
De unde ar putea veni cele aproximativ 33 de voturi lipsă
PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 169 de mandate, în timp ce premierul desemnat vorbește despre un nucleu de aproximativ 170 de parlamentari.
Mureșan spune însă că a ajuns la aproximativ 200 de voturi certe după discuțiile purtate cu grupul minorităților naționale și cu parlamentari neafiliați sau proveniți din grupuri mai mici.
„Suntem în jur la 200 de voturi certe. Avem nevoie de 233 de voturi pentru învestire”, a declarat premierul desemnat luni seară.
În cazul PNL există însă și contestări interne la adresa conducerii formațiunii. Potrivit informațiilor din material, 11 liberali care susținuseră Guvernul Veștea au fost înlăturați, cu mai puțin de o lună în urmă, din funcțiile de conducere din Parlament.
Cătălin Predoiu, ministrul interimar de Interne și unul dintre contestatarii lui Ilie Bolojan, a declarat că va vota Guvernul Mureșan dacă va ajunge în Parlament, motivând că este nevoie de un guvern pro-occidental cu puteri depline.
Europarlamentarul Rareș Bogdan a cerut, de asemenea, celor 23 de parlamentari din Platforma Liberal-Conservatoare din PNL să susțină Cabinetul.
PSD și AUR au anunțat însă că nu vor vota.
PSD și AUR nu susțin Cabinetul
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat după Consiliul Național al partidului că social-democrații nu vor vota Guvernul Mureșan. Parlamentarii PSD vor fi însă prezenți în sala de plen.
„PSD își reafirmă dorința de a guverna”, a transmis Grindeanu, afirmând că formațiunea nu cedează presiunilor politice.
Și AUR a decis să nu voteze Cabinetul. Potrivit anunțului făcut de George Simion, parlamentarii formațiunii nu vor participa la lucrările comisiilor și nici la votul din plen.
Liderul AUR a spus că partidul a desemnat o echipă de negociere care să discute cu toate formațiunile politice în vederea formării unui guvern stabil. Simion a afirmat, de asemenea, că AUR trebuie să facă parte din guvernare.
Minoritățile, o miză importantă
Unul dintre grupurile de la care Siegfried Mureșan a încercat să obțină sprijin este cel al minorităților naționale, format din 17 deputați.
Potrivit unor surse citate în material, majoritatea reprezentanților minorităților nu ar susține Cabinetul, unul dintre motive fiind chiar propunerea de reducere a numărului de parlamentari de la 465 la 405.
Deputata neafiliată a minorității italiene, Ioana Grosaru, a cerut Curții de Apel București anularea decretului prin care Nicușor Dan l-a desemnat pe Mureșan, argumentând că Guvernul ar trebui condus de cei care au câștigat alegerile. Cererea a fost respinsă ca inadmisibilă.
Demersul a fost contestat public de 11 organizații ale comunității italiene, care au transmis că deputata nu vorbește în numele întregii comunități.
În schimb, deputatul FDGR Ovidiu Ganț, reprezentant al minorității germane, a anunțat marți că va vota Guvernul Mureșan.
Premierul desemnat a precizat că a avut două runde de discuții cu reprezentanții minorităților și că aceștia urmează să își anunțe poziția înaintea votului din plen.
O altă posibilă sursă de voturi este reprezentată de parlamentarii neafiliați. Potrivit materialului, liberalii le-au prezentat programul de guvernare, fără să le solicite însă un angajament de vot. UDMR a impus condiția ca Guvernul să nu depindă de voturile AUR, SOS sau POT.
Ce se întâmplă dacă Guvernul Mureșan este respins
Un vot negativ pentru Cabinetul Mureșan ar avea o consecință importantă în contextul actualei crize politice.
Conform articolului 89 din Constituție, președintele poate dizolva Parlamentul dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Până în prezent, Parlamentul a respins Cabinetul condus de Adrian Veștea, în 22 iunie. Eugen Tomac, primul premier desemnat de președinte după demiterea Guvernului Ilie Bolojan, nu a mai ajuns la votul din Parlament, după ce și-a depus mandatul deoarece nu a reușit să formeze o majoritate pentru un guvern de tehnocrați.
În aceste condiții, respingerea Cabinetului Mureșan ar reprezenta a doua solicitare de învestitură respinsă de Parlament și ar îndeplini condiția constituțională referitoare la cele două încercări eșuate.
Dizolvarea Parlamentului nu este însă automată. Decizia îi aparține președintelui României, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare.
Autoritatea Electorală Permanentă a publicat luni un proiect de lege privind modificarea și completarea unor acte normative în materie electorală, precizând că documentul creează condițiile tehnice necesare pentru organizarea alegerilor parlamentare anticipate în cazul în care se va ajunge la această situație.
Nicușor Dan nu dorește anticipate
Președintele Nicușor Dan a transmis în mod repetat că nu își dorește dizolvarea Parlamentului și alegeri anticipate.
Marți, șeful statului a cerut partidelor să găsească soluții pentru încheierea crizei politice și a afirmat că alegerile anticipate ar prelungi perioada de instabilitate.
„E momentul ca această criză politică să se încheie”, a transmis Nicușor Dan, susținând că formațiunile politice trebuie să privească dincolo de interesele de partid.
Președintele a afirmat și anterior că nu dorește dizolvarea Parlamentului, argumentând că un asemenea scenariu ar însemna câteva luni suplimentare de incertitudine. El a cerut partidelor să negocieze o soluție pentru încheierea crizei.
În același timp, liderii formațiunilor parlamentare au discutat tot mai des despre posibilitatea alegerilor anticipate, pe fondul dificultății de a fi construită o majoritate parlamentară care să susțină un nou Guvern.
