Guvernatorul Banca Naţională a României (BNR), Mugur Isărescu, a declarat miercuri că România ar putea lua în discuție aderarea la zona euro în momentul în care deficitul bugetar va fi redus la 3% din PIB. Potrivit acestuia, dacă actualul program de ajustare fiscală funcționează, termenul realist pentru reluarea discuțiilor ar putea fi de aproximativ cinci ani.
Condiția esențială: deficit sub 3%
Ultima oră
Dr. Laura Predoi, psiholog clinician se alătură MindCare/MedLife Constanța
Lovitură uriașă pentru Temu: Comisia Europeană a amendat platforma cu 200 de milioane de euro
Armata Română cumpără drone de 30,7 milioane de euro prin programul SAFE
Festivalul Artelor Marțiale ajunge în Piața Ovidiu. Demonstrații spectaculoase și lecții deschise pentru constănțeni
Întrebat când ar putea România adopta moneda euro, Isărescu a explicat că prioritatea o reprezintă stabilizarea finanțelor publice.
„Când vom reuși să aducem deficitul bugetar la 3% și vedeți că nu este o treabă ușoară, începem să discutăm despre un termen. Până atunci și inflația, marginal mai ridicată, nu avem cum să o dăm în jos”, a afirmat guvernatorul.
Acesta a subliniat că problema deficitului trebuie tratată cu seriozitate, întrucât are implicații directe asupra plății pensiilor și salariilor din sectorul public.
„Deficitul trebuie să fie finanțat. Dacă nu e finanțat deficitul, nu se mai plătesc pensii, nu se mai plătesc salarii ale bugetarilor și așa mai departe”, a declarat Isărescu, adăugând că datoria publică a fost acumulată de-a lungul timpului de către guverne, „în numele țării”.
Orizont de timp: aproximativ cinci ani
Guvernatorul BNR a precizat că, dacă programul actual – care vizează reducerea deficitului sub 3% în următorii doi-trei ani – va fi implementat cu succes, România ar putea discuta despre intrarea în zona euro în circa cinci ani.
El a respins comparațiile critice legate de faptul că Bulgaria a făcut pași spre zona euro, menționând că nici alte state din regiune, precum Polonia, Ungaria sau Cehia, nu au adoptat încă moneda unică.
„De ce n-a intrat Polonia? De ce n-a intrat Ungaria? De ce n-a intrat Cehia?”, a spus Isărescu, subliniind că aceste țări se confruntă, la rândul lor, cu provocări legate de nivelul datoriei publice.
În opinia sa, pe lângă reducerea deficitului, este necesară și o creștere economică susținută, superioară nivelului deficitului, pentru ca ponderea datoriei publice în PIB să poată fi redusă în mod sustenabil.
