Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Buşoi anunţă că, în condiţiile în care debitul Dunării se menţine scăzut, iar prognozele arată că sunt posibile noi scăderi, Centrala de la Cernavodă nu va fi recuplată la Sistemul Energetic Naţional în următoarea perioadă.
Importurile rămân ”principala sursă” care suplineşte lipsa energiei nucleare, afirmă el.
Ultima oră
Fugă pe trotinete, după ce au fost somați de polițiști, pe o stradă din Constanța! Un copil de 13 ani, identificat
Doi câini polițiști din Tulcea își caută o familie. Agana și Biv pot fi adoptați gratuit
Liga Zimbrilor: CSM Constanța caută prima victorie pe teren propriu
Siegfried Mureșan îi răspunde lui Grindeanu: „Nu voi demisiona din Parlamentul European”
„La Cernavodă situaţia este în continuare rezervată. Avem prognoză pe următoarele 10 zile care arată că nu vom avea un nivel al debitului la intrarea în ţară şi un nivel al apei la Cernavodă pentru redeschiderea în siguranţă a celor două reactoare pentru a avea apa necesară pentru pompele de răcire ale reactoarelor. Deci, în următoarele 10 zile (…) nu întrevedem posibilitatea de a redeschide Centrala de la Cernavodă”, a afirmat Cristian Buşoi, joi seară, la Digi 24.
El a subliniat că „abia către mijlocul lunii octombrie, în funcţie de cum vor evolua prognozele” se poate lua în calcul repornirea centralei nucleare.
„Avem chiar debit în scădere în următoarele zile, au fost două-trei zile de uşoare creşteri, dar în următoarele zile avem şi scăderi importante, nu cât să ne alarmăm, nu cât să existe cel mai mic semn de întrebare în legătură cu securitatea, oricum există planuri de rezervă, există comitete pregătite pentru orice fel de situaţie, dar nu, din păcate, la un nivel care să ne permită redeschiderea”, a explicat Cristian Buşoi.
El a spus că funcţionarea cu patru grupuri a Complexului Energetic Oltenia, funcţionarea la capacitate maximă a centralelor pe gaz existente în România, importurile şi, pe timp de zi, energia verde au compensat energia pe care Centrala de la Cernavodă nu o mai furnizează în sistemul energetic.
„Importurile au rămas, însă, principala sursă”, a precizat Buşoi, arătând că, în funcţie de producţia de energie eoliană, pe timp de seară, importurile au variat între sub 1.500 şi 2.500 de MW.
