Peștele și fructele de mare din Marea Neagră sunt tot mai contaminate cu microplastice. Un studiu realizat de cercetătorii Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” arată că aproape toate exemplarele de șprot și rapană analizate, dar și două treimi dintre midii, conțin fragmente microscopice de plastic. Substanțe care ajung, în final, și în organismul uman.
93,3% dintre exemplarele de șprot și rapană și 66,7% dintre midiile analizate pe litoralul românesc erau contaminate cu microplastice – fragmente de plastic mai mici de 5 milimetri. Cel puțin așa arată un studiu publicat luna trecută. Cercetarea arată că particulele de plastic nu s-ar regăsi doar în organele digestive, ci și în țesuturile moi ale organismelor marine.
Ultima oră
Avarie RAJA pe bulevardul Ferdinand din Constanța. Mai multe zone au rămas fără apă
Fiul fostului ministru al Justiției Tudorel Toader, arestat pentru 30 de zile într-un dosar de viol și agresiune sexuală
CS Constructorul, favorită pentru cele trei puncte în deplasarea de la Eforie
„Astăzi la Constanța”, calendar istoric 24 octombrie – Fotbal, reclame și accidente feroviare
Analiza relevă că microplasticele identificate sunt preponderent sub formă de fibre, care ajung să reprezinte până la 99% din total în cazul șprotului. Distribuția variază însă în funcție de specie: la midii, fibrele constituie 96% din particulele detectate în glanda digestivă și 90% din cele identificate în țesuturile moi.
La rapană, 97% dintre particulele din stomac au fost fibre de plastic. La șprot au fost identificate aproape integral în tractul gastrointestinal și în branhii.
„S-a analizat conținutul din stomac, pentru că este locul în care se concentrează cel mai mult aceste microplastice, și modul în care se transferă de la midii, de exemplu, către rapana. Rapana consumand midiile are și el în organismul lui aceste microplastice”, a declarat Florin Timofte, director Institutul de Cercetari Marine .
Cercetătorii români au comparat datele obținute cu studii similare realizate pe litoralul bulgăresc, în zona Varna și Burgas. Rezultatul: pe coasta românească, microplasticele apar mai frecvent la toate cele trei specii analizate.
„Într-adevăr, s-a observat un număr mai mare de microplastice la exemplarele analizate de noi față de cele analizate de colegii bulgari, însă trebuie avut în vedere că în cadrul studiului nostru am analizat un număr mai mic de exemplare și pe perioadă mai mică de timp”, a subliniat Mădălina Ciuca, cercetător.
Dunărea este una dintre principalele surse de microplastice pentru litoralul românesc. De aici vin zilnic spre Marea Neagră până la 4,2 tone de materiale plastice. Cele mai multe sunt fibre provenite din apele uzate, în special din spălarea textilelor. Scoicile și midiile, care filtrează apa pentru a se hrăni, rețin microplasticele în organism. Peștii care se hrănesc cu aceste moluște ingeră, la rândul lor, particulele, iar prin consumul de pește și fructe de mare, microplasticele ajung în final în corpul nostru.
„Ceea ce este, de asemenea, un pericol. De ce? În principal din cauză că aceste substanțe, acest plastic tratat termic, poate deveni periculos, chiar cancerigen. Și noi avem acest obicei”, a precizat Adrian Bîlbă, biolog.
Cercetările internaționale au arătat că microplasticele reprezintă un magnet și pentru alte substanțe toxice prezente în apă, cum ar fi metalele grele, mercurul și ftalații, supranumite chimicalel eterne, pentru că nu se desconpun. Așadar, când mâncăm pește, înghițim practice toate aceste substanțe nocive. Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua riscurile reale asupra sănătății umane. Până atunci, însă, microplasticele rămân o amenințare constantă în Marea Neagră și în alimentația noastră zilnică.
