România începe să-și consolideze apărarea litoralului și a infrastructurii strategice din Marea Neagră. Primele sisteme de rachete NSM au ajuns în țară în august 2026, într-o perioadă în care zona maritimă are o importanță tot mai mare pentru securitatea și energia României.
Potrivit Statului Major al Forțelor Navale, primul lot include rachete, sisteme și lansatoare NSM, destinate integrării pe o platformă navală. Echipamentele au fost cumpărate prin mecanismul american Foreign Military Sales, în baza unui acord în valoare de aproximativ 300 de milioane de dolari, fără TVA.
Ultima oră
Constanța: Consiliul Local se reunește joi, 29 octombrie. Pe agendă: bugete, termoficare și alte proiecte importante
Boxul constănțean excelează: CSM Constanța, aur și argint la Campionatul Național U23
Liga 3 continuă cu un derby constănțean de tradiție
Handbal: CSM Constanța vizează victoria la București, într-un meci crucial din Liga Zimbrilor
Un detaliu important: acest lot nu face parte din programul european SAFE. Prin SAFE, România are aprobat separat un proiect pentru șapte sisteme navale NSM și 48 de rachete, evaluat la aproximativ 207 milioane de euro. Contractul pentru această componentă nu era încă semnat, procedura urmând să fie inițiată în cursul anului 2026.
În paralel, România pregătește și componenta terestră a apărării de coastă, prin sisteme mobile de lansare, ale căror livrări sunt planificate pentru 2026.
De ce este importantă această consolidare? În largul Mării Negre se află infrastructură energetică de o valoare considerabilă. Proiectul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, ar urma să înceapă producția în 2027 și să aducă aproximativ 8 miliarde de metri cubi de gaze pe an la capacitate maximă.
România produce deja gaze offshore prin proiectul Midia Gas Development, iar în perimetrul Trident sunt estimate peste 30 de miliarde de metri cubi de gaze.
La resursele de gaze se adaugă potențialul pentru energia eoliană offshore. Un studiu al Băncii Mondiale indică un potențial tehnic de aproximativ 76 GW, în timp ce scenariul considerat fezabil până în 2035 ajunge la 7 GW.
În același timp, România, Bulgaria și Turcia își extind cooperarea pentru combaterea minelor marine și protejarea infrastructurii submarine.
Astfel, noile sisteme de rachete nu reprezintă doar o investiție în apărarea militară a litoralului. Ele se înscriu într-un proces mai amplu prin care România încearcă să protejeze o zonă în care se concentrează resurse energetice, infrastructură critică, rute comerciale și interese strategice ale NATO.
