Germania a decis să răspundă dur după tentativa de atac cu drone de la Aeroportul Leipzig/Halle, atribuită oficial de Berlin Rusiei. Autoritățile germane susțin că anchetele poliției și informațiile serviciilor de informații indică implicarea unor persoane care ar fi acționat în numele unor agenții de stat ruse.
În urma concluziilor formulate de autoritățile germane, Berlinul a anunțat închiderea Consulatului General al Rusiei din Bonn și rezilierea acordului privind centrul cultural „Casa Rusiei” din Berlin. Germania pregătește, totodată, noi măsuri la nivel european, inclusiv sancțiuni suplimentare și restricții de călătorie pentru cetățeni ruși.
Ultima oră
Aproape 2.000 de amenzi, într-o singură săptămână, date de Poliția Locală Constanța
Nicuşor Dan, la întâlnirea cu absolvenţii din magistratură: Prieteni, lumea, îmi spuneau ”O, săracul, e aşa delicat, o să-l mănânce!”
Ploi torențiale, vijelii și grindină în mai multe regiuni din țară
România pregătește RO Wallet: buletinul, permisul și alte documente vor putea fi păstrate direct pe telefon
Incidentul de la Leipzig a provocat imediat reacții în mai multe capitale europene, iar NATO și Uniunea Europeană și-au exprimat sprijinul pentru Germania.
Rutte: „Dovezile sunt clare”
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a susținut poziția Berlinului și a salutat măsurile adoptate de guvernul german.
„Dovezile sunt clare”, a afirmat Rutte despre atacul de la Leipzig.
Șeful NATO a avertizat că Alianța își va consolida capacitatea de descurajare și apărare în fața amenințărilor, inclusiv a celor de natură hibridă.
Rutte a susținut că Rusia încearcă să intimideze statele europene și să le afecteze unitatea și sprijinul acordat Ucrainei.
Von der Leyen anunță discuții cu NATO și pregătirea unui răspuns european
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a discutat cu cancelarul Friedrich Merz și a transmis că Uniunea Europeană este „pe deplin solidară” cu Germania.
Potrivit acesteia, atacurile hibride nu pot rămâne fără răspuns.
„Mesajul este clar: atacurile hibride nu vor rămâne fără un răspuns ferm”, a declarat von der Leyen.
Președinta Comisiei Europene a anunțat că va discuta miercuri incidentul cu secretarul general al NATO, Mark Rutte. În paralel, miniștrii de externe ai UE urmează să pregătească inclusiv eventuale sancțiuni suplimentare.
Un front european de susținere pentru Berlin
Reacțiile de solidaritate au venit rapid din mai multe state europene.
Premierul polonez Donald Tusk a afirmat că Rusia își intensifică acțiunile în regiune și a amintit Polonia, statele baltice, România și Germania în contextul acestor incidente.
Tusk a transmis că statele europene nu se vor lăsa intimidate și că sprijinul pentru Ucraina va continua.
Ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, a cerut discutarea unor contramăsuri colective și a transmis „solidaritate deplină cu Germania”.
Și Finlanda a condamnat incidentul. Președintele Alexander Stubb a transmis că țara sa este solidară cu Germania și a acuzat Rusia că încearcă să intimideze și să divizeze statele care susțin Ucraina.
Lituania și Suedia au anunțat, la rândul lor, măsuri și discuții privind răspunsul la incident. Președintele lituanian Gitanas Nausėda a afirmat că orice acțiune hibridă împotriva unuia dintre aliați trebuie să primească un răspuns clar, în timp ce premierul suedez Ulf Kristersson a anunțat o reuniune a Consiliului Național de Securitate.
Ungaria, mesaj neobișnuit de ferm
Un mesaj important a venit și din partea Ungariei.
Vicepremierul și ministrul de externe Anita Orbán a declarat că Budapesta este „profund îngrijorată” de intensificarea activităților hibride rusești în Europa.
Oficialul ungar a catalogat incidentele recente din Germania drept parte a unui comportament tot mai periculos și și-a exprimat solidaritatea deplină cu Berlinul.
Ucraina cere un răspuns mai dur
Kievul a cerut, la rândul său, măsuri ferme împotriva Moscovei.
Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sîbiha, a susținut că tentativa de la Leipzig face parte dintr-o strategie mai largă a Rusiei împotriva Germaniei și a Europei.
Sîbiha a indicat acte de sabotaj, dezinformare, spionaj și atacuri asupra infrastructurii critice drept elemente ale acestei strategii și a solicitat sancțiuni suplimentare.
Ministrul ucrainean a avertizat că Rusia se consideră în război cu Europa, chiar dacă Europa nu se consideră în război cu Rusia, și a susținut că sprijinirea Ucrainei și creșterea presiunii asupra Moscovei reprezintă răspunsuri esențiale.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a transmis „solidaritate deplină cu Germania” și a afirmat că asemenea atacuri urmăresc să testeze limitele Europei și să slăbească sprijinul pentru Ucraina.
Și Marea Britanie a susținut poziția Berlinului, premierul Andy Burnham afirmând că orice încercare a Rusiei de a submina sprijinul european pentru Ucraina este „sortită eșecului”.
Germania invocă un context mai larg de amenințări hibride
Autoritățile germane spun că incidentul de la Leipzig nu trebuie analizat separat de alte acțiuni suspecte care au avut loc în țară.
Ministrul de interne Alexander Dobrindt a declarat că investigațiile poliției, tiparele infracțiunilor și concluziile serviciilor de informații duc la responsabilitatea Rusiei în cazul tentativei de atac cu drone.
În același timp, Germania a fost afectată de o serie de incidente legate de securitatea infrastructurii. Marți, rețeaua electrică din Brandenburg a fost vizată de un act de sabotaj, după ce dispozitive incendiare au avariat liniile electrice. Autoritățile nu au exclus implicarea unor puteri străine.
Berlinul susține că astfel de acțiuni pot viza infrastructura critică, industria de apărare și sprijinul oferit Ucrainei.
Situația are și o puternică dimensiune politică internă
Decizia guvernului german vine într-un moment sensibil pentru politica internă.
În Saxonia-Anhalt sunt programate alegeri regionale pe 6 septembrie, iar partidul de extremă dreapta AfD conduce în sondaje cu aproximativ 40% din intențiile de vot, în timp ce CDU, partidul conservator al cancelarului Friedrich Merz, este creditat cu aproximativ 23%.
Liderul AfD, Tino Chrupalla, a acuzat guvernul de „standarde duble” în ceea ce privește acuzațiile împotriva Moscovei și a invocat, în acest context, atacul asupra conductei Nord Stream.
Moscova respinge acuzațiile
Rusia neagă implicarea în tentativa de atac de la Leipzig.
Ambasada Rusiei la Berlin a respins anterior acuzațiile, calificându-le drept „provocări fabricate” și „un nou val de isterie anti-rusă în Germania”.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a anunțat că Moscova va răspunde la măsurile adoptate de Berlin, pe care le-a descris drept o „acțiune anti-rusă”.
Kremlinul a contestat, de asemenea, concluziile Germaniei. Purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că acuzațiile trebuie susținute de dovezi și a acuzat Berlinul că urmează „o cale de escaladare suplimentară”.
În paralel, ambasadorul Rusiei în Germania a fost convocat la Ministerul german de Externe.
Incidentul de la Leipzig a transformat astfel o anchetă privind o tentativă de atac cu drone într-o nouă confruntare diplomatică între Berlin și Moscova, cu implicații la nivelul NATO și al Uniunii Europene. Germania anunță măsuri împotriva Rusiei, aliații europeni își declară solidaritatea, iar Moscova amenință cu represalii.
