Credincioșii ortodocși îl prăznuiesc astăzi pe Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul, una dintre cele mai puternice și respectate figuri ale creștinismului. Considerat ocrotitor împotriva secetei, al furtunilor și al trăsnetelor, Sfântul Ilie este invocat de secole de agricultori și de oamenii care își pun speranța în ploaie și în rodul pământului.
Potrivit tradiției creștine, Sfântul Ilie a trăit cu aproximativ opt secole înainte de nașterea lui Hristos, în ținutul Tesvi din Galaad. Încă de la venirea sa pe lume, viața i-a fost înconjurată de semne considerate miraculoase, iar râvna sa pentru credință l-a transformat într-unul dintre cei mai importanți proroci ai Vechiului Testament.
Ultima oră
Grindeanu propune o „Comisie de criză” în Parlament: „România este neguvernată, instituțiile statului sunt paralizate”
Proiectul Neptun Deep: Platforma offshore de producţie a fost instalată în Marea Neagră! Are peste 225 de metri înălțime
Pas important pentru viitorul Acvariu din Constanța: Consiliul Local a aprobat transferul terenurilor către CJ
Constanța pregătește cea mai amplă reformă a sistemului de parcări din ultimii ani. Taxe noi, reguli stricte și control digital
În credința populară românească, Sfântul Ilie este înfățișat străbătând cerul într-un car de foc, în timp ce tunetele și fulgerele sunt văzute ca armele cu care alungă și pedepsește duhurile rele. Tot lui îi sunt atribuite ploile binefăcătoare, dar și furtunile puternice ori grindina, motiv pentru care ziua sa este însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri păstrate din generație în generație.
În multe zone ale țării, oamenii evită să muncească în această zi, convinși că nerespectarea sărbătorii poate aduce pagube culturilor și gospodăriilor. Totodată, există obiceiul de a nu consuma mere înainte ca acestea să fie binecuvântate și oferite de pomană, tradiție despre care bătrânii spun că ferește recoltele de grindină.
Dimineața de Sfântul Ilie este dedicată și culegerii plantelor de leac, în special a busuiocului. După ce este dus la biserică pentru a fi sfințit, busuiocul este păstrat cu grijă în case, iar în unele comunități cenușa obținută din arderea lui este folosită în leacurile populare.
Sărbătoarea este și un moment de pomenire a celor trecuți la cele veșnice. În multe familii se împart fructe, colaci și alte bucate pentru sufletele răposaților, iar în biserici sunt oficiate slujbe speciale de pomenire.
Pentru apicultori, ziua de 20 iulie marchează începutul recoltării mierii noi, unul dintre cele mai vechi și respectate obiceiuri din lumea satului românesc. După încheierea muncii, rudele și vecinii se adunau pentru a gusta prima miere din an, într-un gest care simboliza belșugul și prosperitatea.
Sfântul Ilie marchează și un moment important în viața păstorilor. În trecut, aceasta era perioada în care ciobanii coborau pentru prima dată din munți după urcarea turmelor la stână, întâlnirea cu familiile și cei dragi fiind însoțită de daruri și sărbători.
În numeroase localități din România sunt organizate târguri tradiționale, nedei și manifestări populare dedicate acestei zile. Printre cele mai cunoscute se numără renumitul bâlci de la Fălticeni, Târgul de fete de pe Muntele Găina, Nedeea de la Polovragi sau sărbătorile pastorale din zona Covasnei și a Săcelelor.
Potrivit tradiției populare, sărbătoarea continuă și pe 21 iulie, când este pomenit Ilie-Pălie, cel despre care se spune că este vizitiul care conduce carul de foc al Sfântului Ilie prin înaltul cerului.
Sursă foto: news.ro.
