Situația hidrologică de la Cernavodă s-a complicat, iar estimarea potrivit căreia Unitatea 2 a Centralei Nucleare ar mai putea funcționa aproximativ nouă zile nu mai este valabilă.
Ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că efectul lucrărilor realizate pe Dunăre nu a fost cel anticipat, după apariția unui nou obstacol care a modificat direcția curgerii apei.
Ultima oră
Luca Niculescu: Mă pregătesc de consultările cu partidele parlamentare. Vine iarna, iar facturile nu aşteaptă calendarul politic
Trotuare reabilitate, carosabil modernizat și noi locuri de parcare în cartierul Tomis Nord
Procurorii DIICOT au pus sechestru pe mai multe conturi ale lui Călin Georgescu
Avarie RAJA pe o stradă din Năvodari
„S-a creat un obstacol, un dâmb, care practic a reorientat debitul de apă”, a explicat ministrul, precizând că între zona în care s-au făcut intervențiile și centrala de la Cernavodă sunt aproximativ 60 de kilometri pe care apa trebuie să îi parcurgă.
Buzoianu a arătat că intervențiile au avut inițial rezultate. Prin coborârea a patru barje și distrugerea unei formațiuni stâncoase, nivelul apei a crescut cu aproximativ opt centimetri în prima zi.
Ulterior însă, aluviunile și curenții formați pe Dunăre au dus la apariția unui prag care a modificat traseul debitului. Apa dislocată nu a mai ajuns în cantitatea și pe direcția necesară către canalul care alimentează zona Cernavodă.
„Suntem într-un scenariu mai pesimist decât acum două zile”, a transmis ministrul interimar al Mediului.
Lucrările de dragare continuă
Intervențiile pe Dunăre nu au fost oprite. Administrația Națională „Apele Române” a anunțat că lucrările de dragare vor continua, inclusiv în zona din aval a brațului Bala, unde există praguri care influențează scurgerea apei.
Potrivit ANAR, nivelul Dunării în zona Cernavodă înregistrează o scădere mai accentuată decât cea anticipată în estimările anterioare.
Nivelul minim al apei considerat necesar pentru funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă este de -230 de centimetri.
Întrebată cât timp mai poate funcționa Unitatea 2 în condițiile actuale, Diana Buzoianu a precizat că răspunsul depinde inclusiv de rezultatele lucrărilor de dragare. Ministrul a amintit că, în urmă cu aproximativ o săptămână, exista riscul ca reactorul să fie oprit încă de joia precedentă, însă intervențiile efectuate au permis câștigarea unor zile suplimentare.
„Fiecare zi câștigată este o zi în plus”, a subliniat Buzoianu.
Ministrul a mai precizat că lucrările efectuate în această perioadă ar putea contribui, inclusiv după revenirea ploilor și creșterea debitului Dunării, la reducerea timpului necesar pentru repornirea Unității 2, în eventualitatea unei opriri.
Guvernul alocă încă 5,1 milioane de lei pentru dragaj
În contextul secetei hidrologice severe, Guvernul a aprobat luni suplimentarea fondurilor destinate intervențiilor pe Dunăre.
Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va primi 5,1 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru continuarea lucrărilor urgente de dragaj, menite să asigure debitul necesar funcționării în condiții de siguranță a Centralei Nucleare de la Cernavodă.
Banii vor fi utilizați pentru două zone considerate critice:
- Cochirleni, km fluvial 309-304 – 2,55 milioane de lei pentru extragerea a aproximativ 50.000 de metri cubi de material;
- Caragheorghe-Turcescu, km fluvial 345-342 – 2,55 milioane de lei pentru dragarea altor aproximativ 50.000 de metri cubi.
Noua finanțare completează cele 7 milioane de lei aprobate anterior, pe 31 iulie, pentru intervenția de redistribuire a debitelor la bifurcația Bala-Dunărea Veche, prin amplasarea etapizată a unor barje metalice.
Debitul Dunării rămâne la valori extrem de scăzute
Specialiștii Apele Române estimează că debitul Dunării la intrarea în țară, în zona Baziaș, se va menține în jurul valorii de 1.400 de metri cubi pe secundă până pe 17 august.
O posibilă creștere mai importantă a debitelor este anticipată pentru perioada 24-26 august. În cazul în care prognoza se confirmă, creșterea ar putea permite ieșirea din actuala zonă critică, caracterizată de debite minime istorice.
Apele Române avertizează însă că schimbările climatice influențează tot mai mult regimul hidrologic al Dunării. Principalele efecte sunt reducerea debitelor medii anuale și creșterea frecvenței și duratei perioadelor în care debitul scade sub valorile de 2.500-2.000 de metri cubi pe secundă.
În acest moment, intervențiile pentru menținerea unui nivel cât mai ridicat al apei în zona Cernavodă continuă, în timp ce autoritățile monitorizează permanent evoluția debitului Dunării și situația Unității 2.
