Ministerul Finanțelor a publicat proiectul de buget pentru anul 2026, iar Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan intenționează să-l aprobe până la sfârșitul acestei săptămâni și să-l înainteze Parlamentului pentru adoptare.
Potrivit șefului Executivului, bugetul trebuie să răspundă unui context economic dificil și să gestioneze cinci provocări majore care vor defini politica fiscală și investițională a României în acest an.
Reducerea deficitului bugetar
Prima provocare identificată de premier este reducerea deficitului cash de la 7,7% din PIB (aproximativ 146 miliarde lei în 2025) la 6,2% din PIB (127,3 miliarde lei) în 2026, ceea ce presupune o ajustare de circa 18,7 miliarde lei. Bolojan subliniază că acest efort nu este doar un exercițiu contabil, ci o responsabilitate a întregii economii, prin care statul trebuie să-și alinieze cheltuielile la veniturile colectate și să prioritizeze mai eficient programele publice.
Menținerea investițiilor publice
Pe fondul reducerii deficitului, Guvernul dorește să mențină un nivel ridicat al investițiilor. România are peste 20.000 de proiecte în diferite faze, iar anul 2026 marchează încheierea unui ciclu major de fonduri europene, inclusiv prin PNRR, cu peste 10 miliarde de euro încă neabsorbite. Bugetul de investiții propus se ridică la peste 160 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 8% din PIB, și vizează, printre altele, proiectele finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Gestionarea costurilor ridicate ale dobânzilor
Dobânzile pentru datoria publică continuă să reprezinte o presiune semnificativă asupra bugetului. Deși ratele dobânzilor în piață au început să scadă, România va plăti în 2026 aproximativ 60 miliarde lei (12 miliarde euro), echivalentul a 3% din PIB. Această sumă este comparabilă cu valoarea programului Anghel Saligny pe cinci ani sau cu costul autostrăzii București–Pașcani.
Eficientizarea administrației și reducerea cheltuielilor de personal
Pentru a crea spațiu financiar pentru investiții și servicii publice, Guvernul prevede reducerea cheltuielilor de personal în sectorul public. Ministerele și instituțiile vor trebui să își reorganizeze structurile, iar cheltuielile curente ale statului vor fi menținute sub control, fără a afecta sprijinul pentru categoriile vulnerabile, care rămâne la aproximativ 250 miliarde lei. Obiectivul este o administrație mai simplă, eficientă și mai apropiată de cetățeni.
Consolidarea economiei pe termen lung
Pe termen lung, premierul Bolojan subliniază necesitatea unei economii mai sănătoase, prin creșterea participării pe piața muncii, stimularea producției și a exporturilor și susținerea investițiilor private. În opinia sa, gestionarea corectă a acestor provocări va influența direct stabilitatea financiară și ritmul de dezvoltare economică al României în următorii ani.
