O câmpie cu iarbă de mare întinsă pe 785.000 de metri va fi plantată în Marea Neagră de la Agigea până la Mangalia. Iarba de mare captează carbonul de 35 de ori mai repede decât orice pădure tropicală, subliniază biologii, care spun că proiectul va ajuta ecosistemul marin, afectat de lucrările de lărgile a plajelor.
Fermierii viitorului nu vor mai exploata doar pământul, ci și adâncurile marine. România va cultiva în Marea Neagră propriile câmpii de iarba subacvatică pe o suprafață de 785 de mii de metri.
Oana Marin – biolog „Aceasta iarba de mare este foarte asemanatoare cu plantele terestre” + „Are o valoare ecologica deosebita pentru mediul marin formind habitat pentru nevertebrate si pentru alte organisme acvatice” „este binevenita pentru beneficiile pe care le aduce mediului”
Iarba de mare, care captează carbonul de 35 de ori mai repede decât orice pădure tropicală, are rolul a ajuta ecosistemul marin, dezechilibrat din cauza lucrărilor de înnisipare pe pe țărmul românesc. Cea mai mare câmpie subacvatică va fi platată în zona Mangalia-Saturn, însă câmpii mai mici vor apărea și în Eforie, Costinești, Olimp, Jupiter, Neptun și Agigea.
Adrian Bâlbă – biolog „putem sa incastram acest bioxid de carbon, sa insanatosim marea” „acum ne gandim la o varianta de culturi algale care sa fie sustenabile din acest punct de vedere, respectiv de pastraraea ecosistemul costier”
Iarba de mare se folosește și în băcătăriile restaurantelor cu pretenții, este un bun înlocuitor al sării și dar și important materie primă primă pentru medicamente.
Adrian Bâlbă – biolog „poate fi folosita ca hrana, sunt foarte multe specii ce pot fi consumate la un anumit nivel de preparare” „in acelasi timp insa trebuie sa-nteleaga si pescarii ca acest ecosistem viu inseamna niste modificari pentru stilul lor de pescuit: nu mai dragheaza dupa rapana”
Statisticile arată că până în 2030, iarba marină va dezvola o piață de până la 3 miliarde de euro. Iarba care poate fi cumpărată din magazinele europene provine astăzi din Asia.
