Capcane mortale pentru peștii și delfinii din Marea Neagră. Este vorba despre plasele de pescuit abandonate în adâncuri. În fiecare an, sute de viețuitoare marine rămân prinse în aceste unelte fantomă, care pot persista în apă chiar și 100 de ani. Ecologiștii spun că în fiecare an strâng din apă cel puțin 1.300 de plase, dar chiar și așa fenomenul este departe de a fi stopat.
Sunt sute de km de plase de pescuit abandonate în Marea Neagră, iar cea mai afectată zonă este cea cuprinsă între Capu Midia și Tuzla. Anul trecut au fost scoase din mare peste 1300 de kilograme de unelte fantomă sau plase de nylon.
„Pana în pezent am scos 1370 de kg palse de la Mamaia si până la Costinești. Unele erau foarte vechi, altele erau main oi. Aceste plase pot prinde viețuitoare chiar și dupa 600 de ani de când au fost abandonate. Sunt foarte periculoase iar pentru delfini sunt principalul pericol. Anul trecut am găsit 204 delfini esuați din care 40 aveau urme de plase.”
Costin Timofte, biolog ONG Mare Nostrum
După studierea animalelor și plantelor marine fixate pe uneltele de pescuit de pe fundul mării, specialiștii sunt convinși că cele mai multe dintre plasele de pescuit se află în adâncuri de ani de zile.
„Orice plasă uitată în mare din anii 60 și până azi există și vor exista încă sute de ani până când va fi colectata și va omorî pește și va produce dezechilibre pentru că sunt specii vulnerabile. Sunt plase de 30 de ani, împletite care se distrug foarte greu și produc victime. Sunt sute de metri, bucăți de plasă înfășurată de val și doar poluează iar altele sunt deschise și produc capturi nedorite.”
Adrian Bîlbă, cercetător științific
„De 20 de ani gasim plase. Cea mai veche plasa cred că avea 60 de ani. De-a lungul timpului plasa se macină. Daca e din material textil nu face atat de mult rau dar plasele noi sunt din plastic și ele sunt pentru totdeauna.”
Iulian Rusu, scafandru
Voluntarii, organizațiile de mediu, asociațiile de pescari și specialiștii guvernamentali încearcă acum să găsească soluții viabile de colectare si reciclare ale plaselor de pescuit. Bani s-ar găsi însă operațiunile de reciclare sunt extrem de dificile și sunt foarte puține companii care dețin acest flux.
„Nu este simplu. Nu e complicat să aducem la mal ce colectăm dar nu avem infrastructura la mal. Până nu avem centre care să preia ce aduc pescarii și apoi de la centru rezolvat sistemul de reciclare acest proiect nu este fiabill. Nu avem centre autorizate, nu avem sisteme de colectare, nu avem nimic.”
Laurențiu Mirea, președinte Asociația Pescarilor
„Noi am inițiat două tipuri de colectare, cu traulere și a doua manual cu ajutorul scafandrilor. Avem și o aplicație în acest sens. Mai departe suntem în discuții cu o companie de reciclare pentru că este o mare problemă. Sun greu de reciclat. Trebuie mai întâi separate și apoi operațiunea de reciclare . Și nu multe companii au acest flux de reciclare.”
Marian Paiu, director ONG Mare Nostrum
Plasele pescărești care se află în mare pot prinde, încurca, sufoca sau chiar ucide. Mai grav este că toate aceste unelte fantomă pot prinde specii comerciale, dar și specii protejate luni, ani sau chiar decenii. Numărul speciilor afectate de aceste plase s-a dublat în ultimii ani de la 267 la 557, iar cele mai afectate sunt mamiferele dar și specii de rechini sau țestoase marine.
