Schimbarea dr. Rodica Tudoran din funcția de șefă a Unității de Primiri Urgențe (UPU) Constanța cu dr. Mircea Leu, a provocat o reacție în lanț: un val de susținere din partea presei, o reacție dură a Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) și o amplă dezbatere publică privind discriminarea de gen. Dincolo de acest cadru, apar întrebări firești legate de motivul real al înlocuirii sale, de contextul profesional, dar și de felul în care a fost gestionată imaginea publică a unuia dintre cei mai longevivi medici din sistemul de urgență românesc.
O schimbare care a aprins spiritele
Pe 1 aprilie 2025, site-ul cugetliber.ro publica un interviu cu managerul SCJU Constanța, Raluca Ștefan Vericeanu, în care aceasta explica schimbarea de la conducerea UPU. În cadrul declarației, managerul afirma că:
„Este nevoie de o mână de fier… masculină.”
Această formulare, considerată discriminatorie, a generat reacții rapide… și nu prea. Pe 5 aprilie, DSU a emis un comunicat oficial prin care anunța că va sesiza Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) în legătură cu afirmația managerului.
O carieră solidă, dar cu umbre
Dr. Rodica Tudoran este unul dintre numele grele din medicina de urgență constănțeană. Cu peste 30 de ani de carieră, din care aproximativ 20 la conducerea UPU-SMURD Constanța, ea a fost de multe ori vocea sistemului local în momentele de criză – de la accidente colective, la incendiul de la ATI Constanța din 2021. A apărut frecvent alături de dr. Raed Arafat, fondatorul SMURD și șeful DSU.
Este mai puțin cunoscut faptul că dr. Tudoran a făcut parte din grupul de semnatari care, în 2012, și-au exprimat public sprijinul pentru Raed Arafat în plin conflict cu guvernul Boc. Mai mult, în 2015, aceasta declara pentru presă că, datorită intervenției lui Arafat, UPU Constanța a primit unul dintre cele mai mari bugete din țară. Așadar, legătura profesională între Tudoran și Arafat este de sustinere si de durată.
Reacția DSU în cazul demiterii sale nu pare, astfel, o simplă reacție de principiu. Este, foarte posibil, expresia unei loialități reciproce cultivate în ani de colaborare.
Reacția DSU: principială sau impulsionată?
Comunicarea oficială a DSU, emisă pe 5 aprilie, a fost una fermă. Se preciza că:
„Modul în care a fost motivată schimbarea conducerii UPU Constanța este profund discriminator și ofensator.”
Faptul că DSU a reacționat la patru zile după apariția declarației managerului SCJU Constanța, sugerează că nu a fost o reacție de tip „breaking news”, ci mai degrabă o decizie deliberată, luată după ce subiectul a devenit vizibil.
Este foarte posibil ca, în această perioadă, persoane din domeniul medical – fie colegi ai dr. Rodica Tudoran, fie alți actori relevanți sau chiar doamna dr. Rodica Tudoran – să fi adus în atenția DSU problema declarației, în mod informal sau oficial. Lucru perfect legitim, mai ales dacă cineva consideră că a fost comisă o nedreptate.
Având în vedere colaborarea de lungă durată a dr. Tudoran cu structura SMURD și rolul ei în coordonarea UPU, nu e de mirare că DSU a ales să se pronunțe, chiar dacă astfel de intervenții nu sunt frecvente.
Episodul din trecut: plângere penală și un avertisment discret
Un episod care a afectat imaginea publică a dr. Rodica Tudoran a fost conflictul juridic cu fostul său soț, Cristian Gelu Tudoran. În anul 2020, acesta a depus o plângere penală acuzând-o pe dr. Tudoran de fals în declarații, susținând că medicul nu ar fi menționat toate bunurile în declarația sa de avere de după divorț. Cazul a căpătat notorietate printr-o situație inedită: adjunctul șefului Poliției Constanța, comisarul-șef Mircea-Relu Vizitiu, i-a trimis personal mesaje pe telefon șefei UPU pentru a o avertiza că există o plângere penală pe numele ei și chiar i-a divulgat numele petentului. “Am considerat oportun să vă spun”, a scris polițistul, dezvăluind explicit că plângerea era formulată de “Tudoran Cristian Gelu pentru fals în declarații”. Însă mesajele respective au ajuns din eroare chiar la fostul soț (telefonul folosit fiind pe un abonament comun, rămas la acesta după divorț), fapt ce a scos la iveală tentativa de “informare” neoficială. Dr. Tudoran a negat orice legătură apropiată cu ofițerul (a explicat că acesta este fostul soț al unei colege) și a pus demersul pe seama dorinței de răzbunare a ex-partenerului, care ar fi formulat numeroase reclamații împotriva sa.
Din punct de vedere legal, acuzația de fals în declarații nu s-a materializat într-un dosar penal solid. Potrivit datelor publice, dosarul penal deschis în 2020 pe numele dr. Tudoran a fost clasat în doar 3 luni, la începutul lui ianuarie 2021, deci autoritățile nu au găsit elemente pentru urmărire penală. Cristian Tudoran a contestat soluția, însă Judecătoria Constanța i-a respins definitiv contestația în august 2021.
Întâmplarea – documentată de Libertatea – a alimentat speculațiile privind influența de care se bucură Tudoran în rândul autorităților locale. Deși a negat orice apropiere de ofițerul de poliție, cazul a lăsat un semn de întrebare.
Deși nu au existat consecințe juridice, episodul a fost de natură să ridice întrebări privind tratamentul preferențial sau relațiile de influență de care ar fi beneficiat dr. Tudoran.
Cuvinte cheie: heliport, absențe, contracte în Anglia și activități educaționale
Managerul Raluca Vericeanu nu a invocat doar criterii de gen în momentul demiterii dr. Rodica Tudoran, ci a adus în discuție un context administrativ mai amplu, în care activitatea profesională a acesteia ridica probleme reale.
Printre acuzațiile managerului s-au numărat:
1. Un volum ridicat de reclamații la adresa Unității de Primiri Urgențe;
2. O lipsă de implicare directă din partea conducerii secției;
3. Absențele repetate ale dr. Tudoran, lunar câte două săptămâni, pentru a-și vizita copiii în Anglia.
Aceste plecări nu erau doar în scop personal. Potrivit declarației de avere din 2024, dr. Rodica Tudoran a încasat 23.090,49 lire sterline din activități medicale prestate pentru firma NES Healthcare UK, cu sediul în Regatul Unit. Aceeași sursă de venit apare și în declarația anterioară, din 2022, cu suma de 5.517 lire – indicând o colaborare recurentă.
NES Healthcare UK este o companie britanică specializată în furnizarea de medici rezidenți (RMO – Resident Medical Officers) pentru spitale și clinici private din Marea Britanie. În plus, firma oferă programe de training și cursuri de formare pentru personalul medical internațional. Conform surselor din sistemul medical, dr. Tudoran ar fi participat la aceste programe în calitate de lector sau trainer – activitate care justifică venitul declarat și ar explica plecările sale constante în Regat.
Această dublă implicare – în România ca șefă de UPU, în Anglia ca colaborator extern al unei firme medicale – ridică semne de întrebare în legătură cu disponibilitatea sa fizică pentru gestionarea unei secții aflate în permanentă presiune. Mai ales în contextul în care spitalul preluase gestiunea unui heliport, ceea ce presupunea coordonare extinsă, prezență și responsabilitate continuă din partea conducerii UPU.
Managerul Vericeanu a declarat public că dr. Tudoran „a delegat atribuții în mod repetat și a lipsit în perioade esențiale, ceea ce a creat haos în organizare”, acuzând-o de absentism managerial mascat sub acoperirea legală a concediilor sau delegărilor.
Totuși, aceste detalii despre plecările în Anglia și colaborarea externă nu au fost inițial discutate în spațiul public – deoarece mesajul central al scandalului s-a concentrat pe fraza cu „mâna de fier masculină”. O frază neinspirată, dar care a acoperit posibile probleme reale de fond.
Presa locală și imaginea publică
De-a lungul anilor, dr. Rodica Tudoran a fost una dintre cele mai vizibile figuri medicale din Constanța, iar acest lucru s-a reflectat constant și în presa locală. În numeroase articole, ea a fost prezentată ca o profesionistă dedicată, aflată la conducerea unei secții extrem de solicitante, confruntată cu lipsa de personal, aglomerație și presiuni continue.
Publicațiile locale au relatat frecvent despre activitatea UPU Constanța, citând-o pe dr. Tudoran în legătură cu problemele sistemului de urgență și trierea pacienților. Tonul acestor articole a fost în general favorabil, contribuind în timp la conturarea unei imagini publice solide, empatice și respectate în comunitate.
După anunțul schimbării sale din funcție, mai multe surse media din Constanța au reflectat situația într-o lumină favorabilă medicului demis, punând accent pe experiența sa profesională și evitând să insiste asupra acuzațiilor legate de organizarea internă a secției. Multe materiale de presă s-au concentrat pe fraza controversată din declarația managerului, prezentând-o pe dr. Tudoran în postura unei victime a discriminării.
Această abordare – repetitiv favorabilă și ocrotitoare – a contribuit la consolidarea simpatiei publice pentru fostul șef UPU și a alimentat, implicit, reacția instituțională care a urmat.
Concluzie
Cazul dr. Rodica Tudoran nu este doar despre un schimb de personal la vârful unei secții medicale. Este o poveste despre echilibru fragil între competență profesională, comunicare instituțională, presiune publică și decizii manageriale.
Este evident faptul că declarația managerului Raluca Vericeanu a fost o eroare de comunicare. În același timp, este important ca astfel de cazuri să fie analizate nu doar prin prisma emoției publice, ci și a faptelor administrative: performanță, implicare, prezență și contextul real al deciziei.
