La 13 august 2021 s-au desfășurat, la Mănăstirea Dervent, localitatea Ostrov, județul Constanța, lucrările Conferinței științifice internaționale „Istorie, geopolitică și spiritualitate românească la Marea Neagră”, eveniment organizat de către Asociația „Casa Mării Negre / Black Sea House”, în colaborare cu Mănăstirea Dervent, Asociația „Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană” – Filialele București și Constanța, Asociația Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Constanța.
Evenimentul a reprezentat de facto cea de-a treia ediție a Simpozionului Ştiinţific Internaţional „Destine frânte pentru Ţară în vatra istorică românească” (primele două ediții anuale ale Simpozionului au avut loc în 2018 și 2019), în variantă extinsă – cu adiționarea unor secțiuni de istorie și geopolitică.
Conferința a beneficiat de o largă participare științifică internațională a istoricilor și experților în geopolitică și științe politice din Republica Moldova (Valentin Constantinov, cercetător științific dr. hab., Institutul de Istorie, Ion Șișcanu, prof. univ. dr. hab., cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie, Vlad Mischevca, conf. univ. dr., cercetător științific coordonator, Institutul de Istorie, Anatol Petrencu, prof. univ. dr. hab. Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova, director al Institutului de Istorie Socială „ProMemoria”, Ion Negrei, cercetător ştiinţific, Institutul de Istorie, vicepreședinte al Asociației Istoricilor din Republica Moldova, Igor Chiosa, cercetător științific dr., Institutul de Istorie, Diana Ețco, cercetător ştiinţific dr., Institutul de Istorie, Viorel Bolduma, lect. univ. dr., Facultatea de Filologie și Istorie a Universităţii Pedagogice de Stat „Ion Creangă”) și Ucraina (Serghei Hakman, conf. univ. dr., director-adjunct al Centrului Regional Cernăuți pentru formare continuă și perfecționare a calificării funcționarilor publici, vice-președinte al Fondului de Caritate „Resurse și Inițiative Publice” din Cernăuți, Marin Gherman, doctor în Ştiințe Politice, directorul Institutului de Studii Politice și Capital Social / Cernăuți, președinte-fondator al Centrului Media BucPress / Cernăuți).
Acestora li s-au adăugat istorici și experți în științe politice și geopolitică din România (precum Radu Carp, prof. univ. dr., Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din București, președintele Filialei București a Asociației „Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană” / ICDE, Emil Țârcomnicu, cercetător ştiinţific dr. (Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” din București, Cristian Sandache, conf. univ. dr., Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie a Universităţii „Dunărea de Jos” din Galați, Florin Stan, consilier, Unitatea Arhive Diplomatice a Ministerului Afacerilor Externe al României) și de pe plan local, conform programului enunțat anterior.
Coordonator al proiectului a fost conf. univ. dr. Marian Zidaru, din partea Asociației „Casa Mării Negre / Black Sea House”. În perioada următoare va fi publicat și volumul Conferinței, la Editura Etnologică (categoria B CNCSIS).
Principalele concluzii ale Conferinței:
Istoria României și a românilor s-a desfășurat în formule hibride care au implicat episodic fie pasivități și captivități, fie semne ale unor ambiții și capacități de derulare/promovare a unor proiecte statale/geopolitice de amplitudine.
Cunoașterea și promovarea cu măsură, moderație, obiectivitate și echilibru, a acestor formule reprezintă o obligație de onoare a experților și specialiștilor. Întâlnirile de la Dervent răspund acestui deziderat și se vor desfășura în continuare sub egida acestuia.
Totodată, istoria românilor s-a derulat mereu, din perspectivă regională și globală, la intersecția a doi vectori dominanți ai actorilor statali autohtoni sau alogeni, care s-au manifestat în mod hibrid în toate epocile – forța dreptului și dreptul forței. România a avut cel mai mult de suferit când echilibrul dintre cele două paradigme s-a rupt în favoarea dreptului forței. De aceea ne pronunțăm în mod ferm și acționăm în plan internațional pentru primatul forței dreptului și pentru un sistem de drept internațional care să excludă și să sancționeze încălcările unilaterale ale acestui sistem colectiv.
În mod particular, întâlnirile de la Dervent pun în evidență o hartă a martiriului românesc în acest spațiu al lumii, iar cea de-a treia ediție a Simpozionului “Destine frânte pentru țară în vatra istorică românească” a completat această hartă a martiriului cu figuri exemplare (țăranul român sub comunism, militarul român mort pentru țară departe de ea, preoții deportați, voievozii emblematici, victimele celor trei valuri de deportați din Basarabia etc.). Întâlnirile de la Dervent vor continua să adauge nume pe această hartă a suferinței. Scriind împreună această hartă, gândul nostru prioritar este să configurăm în mod creativ, pentru copiii noștri, un spațiu mai sigur și un viitor mai bun, care să păstreze și să dezvolte lecțiile învățate din trecutul nostru tragic.
În această ediție a Simpozionului au fost adăugate, în premieră, secțiunile “Istorie” și “Geopolitică”. Această inițiativă s-a dovedit una salutară, care merită să fie permanentizată pentru următoarele ediții. Este nevoie de crearea unui cadru de discuție mai larg, extins și stratificat, pentru a înțelege mai bine condiționările/circumstanțele în care s-au produs aceste tragedii, pentru a se găsi cele mai bune soluții de prevenire a unor tragedii similare viitoare. Geopolitica măsoară, exprimă și consolidează capacitatea noastră de reziliență în plan extern și răspunde în mod direct nevoilor noastre de a ne inventaria trecutul din perspectiva configurării unui viitor pragmatic și sustenabil; provocările geopolitice de astăzi din regiunea extinsă a Mării Negre, tot mai turbulente și mai insidioase, pot fi contracarate printr-o combinare creativă a resurselor și a viziunii, la nivel național și împreună cu aliații. Se poate estima fără rezerve că aceste provocări vor crește în intensitate și se vor ramifica atipic și hibrid în perioada următoare, la nivel regional.
Dezbaterile pe teme geopolitice au relevat că există o dinamică accelerată a schimbărilor paradigmatice în această regiune extinsă a Mării Negre, care trebuie să găsească pregătiți actorii statali autohtoni. Noile provocări geopolitice ale regiunii vin din Est și amenință să altereze identitatea noastră, capacitatea noastră de supraviețuire etc., sunt hibride, imprevizibile, atipice și cameleonice. În fața acestora este nevoie de mai multă solidaritate a “țintelor”, de mai mult discernământ civic, de mai multă finețe analitică, de reziliență adăugată în fața unor procese informaționale toxice care pot altera capacitatea noastră de răspuns. Menținerea în parametri vitali a memoriei noastre identitare este o parte a arhitecturii naționale și colective de combatere a amenințărilor hibride din regiune.
Formatul întâlnirilor de la Dervent merită multiplicat, transformat în proiect-pilot al unor întâlniri emblematice și relevante din multiple perspective, care să se producă peste tot în spațiul istoric românesc.
Ne pronunțăm și în continuare pentru Europa, pentru democrație, pentru statul de drept, pentru stabilitate, pentru memorie identitară, pentru meritocrație, pentru moderație, pentru valori. Mai puțină memorie identitară și mai puțină Europă aici înseamnă mai mult Est nociv în regiune, înseamnă mai mult spațiu de manevră pentru proiecte geopolitice toxice.
Conferința de la Dervent a reprezentat o avanpremieră simbolică a întâlnirilor “româno-române”, din perspectiva anunțatei reuniuni comune de guvern a României și Republicii Moldova, iar participanții la Conferință salută consolidarea și pe mai departe a relațiilor bilaterale dintre România și Republica Moldova, precum și consolidarea accelerată, credibilă și ireversibilă a apropierii Republicii Moldova de comunitatea europeană și euroatlantică.
Vorbind despre tragediile din istoriile românilor și de răutățile geopolitice care ne-au tot pândit în ultimele secole, avem în vedere un obiectiv simplu: să pregătim o țară mai bună și un viitor mai sigur pentru copiii noștri, pe baza lecțiilor învățate din istorie și a avertismentelor roșii ale geopoliticii. De acest obiectiv nu vom obosi vreodată. De la acest obiectiv nu vom abdica vreodată.
Întâlnirile de la Dervent au caracter științific și sunt totodată întâlniri între prieteni. Pe noi ne apropie credința în valori și principii, aspirația pentru libertate, democrație și stat de drept, vocația Europei și totodată preocuparea pentru menținerea identității naționale și a memoriei identitare. Aceste dimensiuni fac din participanții la întâlnirile de la Dervent nu doar parteneri, ci și prieteni.
Fără acești prieteni, respectiv fără prietenii lor din Chișinău și Cernăuți, românii din România se simt mai singuri. Întâlnirile de la Dervent reprezintă evadarea nostră din starea de captivitate, evadarea noastră din suferința istorică de a ne ști locuind în țări diferite.
Salutăm aspirația spre Europa a țărilor din regiune care sunt europene de facto – în primul rând Republica Moldova și Ucraina – și simțim să suntem datori să sprijinim și mai mult această aspirație, pe care românii din România o nutresc în mod constant și necondiționat. Regiunea extinsă a Mării Negre va fi mai sigură, mai stabilă, mai liberă și mai prosperă când aspirațiile pentru Europa ale acestor țări vor deveni realitate.
Iubirea pentru România și pentru valorile naționale nu este și nu se exprimă în contradicție cu încrederea în Europa și în valorile ei (care sunt deopotrivă valorile noastre). Dimpotrivă. Suntem și români și europeni în același timp, iar drumul nostru spre viitorul mai bun pe care îl gândim se exprimă simplu, printr-un singur cuvânt: Vestul. Și către Vest mergem cu o zestre identitară substanțială specifică, parte a civilizației europene în ansamblul său.
Ediția din 2021 a Simpozionului a adus noi prieteni instituționali și a extins considerabil tematicile dezbaterii. Publicarea în volum a alocuțiunilor prezentate la Conferință va spori, de asemenea, greutatea științifică a acestor dezbateri.
Următoarea ediție a Simpozionului se va desfășura în 2022 și va miza pe o largă participare internațională, după modelul deja patentat al primelor trei ediții.
