Cavouri intacte, artefacte din aur și sarcofage pictate, vechi de peste 2.300 de ani. Toate au fost scoase la lumină de arheologi în necropola orașului antic Callatis. Monumentul funerar descoperit a aparținut unei familii grecești influente, iar dimensiunile sale impunătoare îl fac unic în sudul Dobrogei. Toate piesele, inclusiv cununi funerare din bronz aurit și sarcofage decorate, urmează să fie clasate în categoria Tezaur a patrimoniului cultural național.
O echipă de arheologi coordonată de Muzeul Național de Istorie a României a scos la lumină cea mai mare și mai bine conservată movilă funerară cercetată vreodată în România. Situl se află în necropola tumulară a orașului antic Callatis și măsoară 12 metri înălțime și 70 metri diametru – un record pentru sudul Dobrogei. Movila a aparținut unei familii elenistice înstărite, influențate de cultura macedoneană. Printre comorile descoperite: trei cununi funerare din bronz aurit, cu frunze de mirt și iederă, dar și două sarcofage ornate din marmură și calcar, dovezi clare ale unui statut social de elită.
„A fost un efort extraordinar să le scoatem, am avut o echipă specializată, restauratori în piatră, cu scripeți, cu sanie, cu bile de lemn, un întreg proces, pietrele au fost deplasate cu grijă, împachetate, am avut nevoie să eliberăm spațiul pentru a putea cerceta dedesubt și într-adevăr de o parte și de alta a locului unde a fost sarcofagul am găsit numeroase artefacte, cele mai multe bijuterii sau podoabe care erau țesute pe haine sau pe un giulgiu, în zona aceea avem mai multe rozete de aur, pandantiv cu zurgălăi și numeroase mărgele de sticlă.”
dr. MARIA-MAGDALENA ȘTEFAN – arheolog MNIR
Deși cavoul fusese jefuit la scurt timp după construcție, movila a fost refăcută rapid, extinsă și reconsacrată simbolic prin ofrande rituale. Arheologii au descoperit aici rămășițele a cel puțin doi tineri: unul cu vârsta estimată între 16 și 18 ani, iar celălalt între 8 și 11 ani. Pe baza artefactelor din sit, există indicii că cel puțin unul dintre indivizi era de sex feminin, ceea ce întărește ideea unei înmormântări de elită, cu puternic caracter ceremonial.
„După jefuire, s-a reparat, deci familia s-a întors la ceva timp, s-a reparat, au acoperit acest culoar iar undeva la capătul movilei de pământ până în acele pietre erau trei coronițe funerare făcute pe lemn, cu frunzulițe de bronz aurit, cu biluțe de ceramică aurite.”
RĂZVAN PANTELIMON – cercetător și istoric
„Cel puțin unu dintre acești indivizi a fost de sex feminin, avem cercei podoabe purtate de femei și am găsit bobițe de fard roz împrăștiate în această zonă care probabil au făcut parte din truse cosmetice cu care știm că se îngropau doamnele sau domnișoarele în Callatisul antic.”
dr. MARIA-MAGDALENA ȘTEFAN – arheolog MNIR
Toate artefactele descoperite urmează să fie clasate în patrimoniul cultural național, categoria Tezaur și conservate în laboratoarele Muzeului Național de Istorie a României.
„O punere în valoare implică și un risc, adică trebuie să existe un proiect făcut atât de bine încât punerea în valoare să asigure poate nu 2300 de ani cât aceste clădiri au rămas intacte, dar o lungă perioadă de timp să asigure trăinicia acestor clădiri. La câțiva metri peste drum se află Movila Neptun, o camera funerară superbă, fără coridor, fără prea multe accesorii și într-o movilă destul de mică și chiar foarte accesibilă pentru că se află la câțiva metri de drumul de acces ar fi primul pas și am putea verifica în ce fel soluțiile de conservare, de restaurare, de punere sub protecție și toate lucrurile astea asamblate într-un proiect care să ducă la popularizarea oraș antic Callatis.”
DAN ȘTEFAN – arheolog
Fondat de coloniști din Heracleea Pontica, Callatis a fost unul dintre cele mai înfloritoare orașe de pe țărmul vestic al Mării Negre în secolele IV–III î.e.n. Recentele descoperiri spectaculoase din necropola tumulară vin în cadrul Proiectului Kalla, inițiat în 2017 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Muzeul Callatis. Din 2023, cercetarea e coordonată de Muzeul Național de Istorie a României, care, în parteneriat cu mai multe instituții, folosește metode moderne, non-invazive, pentru a cartografia trecutul ascuns sub pământul Dobrogei.
