Kendama revine în forță în viețile copiilor și adolescenților, după ani în care părea doar o modă trecută. Prin parcuri, în fața blocurilor și în pauzele de la școală, tinerii își testează din nou reflexele cu celebra jucărie japoneză. Magazinele abia țin pasul cu cererea. Specialiștii spun că jocul dezvoltă coordonarea și concentrarea, dar avertizează că trebuie practicat cu măsură.
Petru are 19 ani și este student la Academia Navală. A descoperit kendama în urmă cu 8 ani și de atunci, pentru el, jucăria japoneză nu mai este doar un hobby, ci o parte esențială a rutinei zilnice. O poveste începută cu o simplă joacă, care s-a transformat într-un mod de viață.
Iar Petru nu este singur. O întreagă generație s-a reconectat cu kendama, iar pentru tineri, a devenit un sport al dexterității și al răbdării.
În acest magazin din Constanța, angajații așează pe raft jucăriile nou sosite, dar nici bine nu sunt expuse că se epuizează rapid.
Mulți părinți susțin pasiunea copiilor și se bucură pentru că cei mici nu mai petrec ore în șir în fața ecranelor.
Fenomenul kendama este puternic alimentat de rețelele de socializare, acolo unde tinerii îți arată îndemânarea, iar clipurile cu trick-uri adună milioane de vizualizări. Specialiștii recomandă însă echilibru, atunci când vine vorba de această pasiune.
Kendama are o istorie de peste trei secole în Japonia, iar în România, a devenit un adevărat fenomen acum 10 ani, când vedete precum CRBL au transformat-o într-o modă națională. După valul uriaș de atunci, jocul a luat o pauză și a dispărut treptat din atenția copiilor. A revenit însă spectaculos. TikTok-ul a reaprins interesul, iar fenomenul este astăzi alimentat de influenceri precum Oase, Bisoi sau Adrian Vilău, tânărul român care a câștigat locul trei la Campionatul Mondial de Kendama de anul acesta.
