În așteptarea Pfizersoluției
HomeEditorialÎn așteptarea Pfizersoluției
Editorial - miercuri 2 decembrie 2020

În așteptarea Pfizersoluției


În timp ce România se zbate între secțiile ATI arhipline și raportările zilnice de la ora 13, Constanța ar putea fi cartea de vizită a unei țări spitalizate în masă. Se fac pase hipnotice cu avertismente din categoria, purtați mască și păstrați distanța fizică, între președinte, premier, autorități locale și populație iar dacă ne uităm pe cifre, vedem că nu au finalitate.

Județul Constanța a ajuns la cea mai mare rată de infectare din țară, deși reședinţa și în mare parte localitățile satelit se află în carantină. Este un paradox pe care nu-l explică nimeni dintre cei care sunt responsabili cu sănătatea publică din Dobrogea. Dacă pe 1 noiembrie în municipiul Constanța se înregistrau 2,92 cazuri la mia de locuitori, în prezent incidența depășește 10 la mia de locuitori, în vreme ce autoritățile locale afisează  o muțenie cursivă.

Nu ne spune nimeni cum de în vară, când toată lumea migra la mare, aveam 150 de infectări pe zi, iar acum sunt și  800 pe zi. Dacă te uiți la știrile momentului, îți dai seama că există și o stilistică a contemplării dezastrului. Poți să caști ochii la urmele cumplite ale pandemiei pentru că televiziunile vorbesc non-stop numai despre tristeți abisale – sau poți să stai cu tâmplele între mâini, supărat fiindcă nu mai poți să faci scuba în țările calde. 

Și în rest ce vezi? Niște teoreticieni care raspândesc mesaje de ponderare plus câteva duzine de politruci dispuși să jure pe noblețea boreală a partidului din care fac parte. Exact așa arată lumea pe care o alcătuim împreună! Ca un adevarat circuit al disprețului.

Autoritățile au hotărât să carantineze municipiul Constanța abia pe 20 noiembrie, atunci când rata de infectare în oraș era peste 9, mult peste pragul de 6, peste care era recomandată carantinarea. Dar până la urmă, răul făcut în numele binelui, este o acrobație pe care specia umană o reușește de secole bune. Și ceea ce admirăm poate cel mai mult, este siguranța și echilibrul, pe care le afișează reprezentanții autorităților în relația cu cetățeanul atunci când ne comunică diverse.

Se poartă exact ca un scriitor laureat al premiului Nobel pentru literatură, care poate trece cu foarte mare ușurință într-o discuție, de la scolastica Freudiană, la Vasco da Gama sau persecutarea hughenoților. Ori noi știm foarte bine că astfel de veleități nu le are oricine. Dacă ne uităm puțin la Direcțiile de Sănătate Publică, vedem că sunt niște instituții făcute să exceleze prin neparticipare și să dea bine, nu să funcționeze.

Dar, ne bucurăm că vin banii de la UE pentru relansarea economiei iar lucrul acesta parcă anulează toate celelalte neajunsuri. Într-un fel atmosfera e ca aceea dinaintea unui mare derby, unde domnii politicieni sunt cei mai fervenți suporteri, pentru că sunt primii care vorbesc despre realizările viitoare cu ajutorul miliardelor de euro care se vor cuibări în spațiul economic. Și asta în vreme ce jurasicul din sănătate proliferează, iar Constanța este pe podium la capitolul infectări.

Ei au fost ocupați cu alegerile și nu au avut curajul să dea vina pe oameni în mod direct pentru că nu respectă regulile sanitare, în timp ce cetățenii și-au văzut de ale lor, iar criza s-a adâncit. Parcă plătim un abonament pe viață la confomism, ipocrizie și mediocritate. Un element definitoriu al libertății de exprimare aflat la îndemâna autorităților credem că ar fi, exprimarea neputinței.

Să vedem cum un primar al unui mare oraș carantinat din România, face un pas în față și recunoaște că este depășit de situație și că nu prea mai știe cum și ce să facă, pentru că indicațiile de la centru sunt cum sunt și uneori foarte greu de aplicat. Și asta în timp ce noi, sursele pentru taxe și impozite, vom solicita reluarea Târgului de Crăciun.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Verificați și

Mimarea armoniei

Din categoria, de ce să AU când poți să WOW, cea mai mare pensie din România este 78.634 d…