Ceea ce se întâmplă în România cu facturile de energie, ne dă de înțeles că, haosul întotdeauna câștigă pentru că este mai bine organizat. Populația se confruntă cu o îngrămădire de contradicții și cu o transă adâncă, generată culmea, de anumite instituții ale statului care participă activ la alcătuirea paradoxului. Sunt cam trei-patru elemente care la noi, au stat la baza “dezvoltării”: viclenia, datul din umeri, spontaneitatea și curajul.
Atribute (skill-uri) pe care un lider politic regional sau o căpetenie de minister, este obligat să le aibă. Iar asta se vede cel mai bine, zilele acestea în atitudinea celor care încearcă din răsputeri, să iasă la liman cu o soluție la problema facturilor nejustificat de mari la energie. De exemplu, premierul Nicolae Ciucă spune că toate facturile la energie și gaze care nu au respectat plafoanele prevăzute de lege, vor fi refăcute și că nu vor fi penalizați consumatorii. Pe de altă parte, în România, colecția de iarnă ne este prezentată de această dată, de ministrul Economiei Virgil Popescu, care zilele trecute, declara că el nu ar plăti facturile la energie și ar merge până în pânzele albe dacă sunt greșite. Din tot acest spectacol sinistru, reiese foarte clar, că statul în toată această perioadă de când se vorbește de scumpirea energiei, a preferat să fie un simplu spectator. Și după cum se mișcă în continuare, dar și după declarațiile pe care le face prin reprezentanții lui, bănuim că dispune de o garnitură rarisimă de neimplicați, care-l conduc și-l reprezintă prin muțenie cursivă și nepăsare. Un ministru al Economiei dintr-o țară europeană care declară în fața cetățenilor pe care-i reprezintă că nu ar plăti facturile la energie, reprezintă o anomalie, o catastrofă de dimensiuni incalculabile.
Noi am crezut că dacă vrei să conduci o mare instituție a statului, cum ar fi Ministerul Economiei, sau oricare alt minister, trebuie să fii fără cusur, să n-ai dureri, tristeți și șocuri. Să nu fii cariat de nicio slăbiciune, să nu cunoști vulnerabilul altfel decât din dicționar și să mustești de competență. Însă se pare că nu este așa. Există foarte multă nepricepere la vârful statului, care a devenit foarte vizibilă, în toate domeniile de activitate, cum spunea un tovarăș acum mai bine de 30 de ani. Se vorbea până mai ieri, despre eroi în aceste vremuri pandemice cu trimitere la medicii din prima linie. Dar, eroi ar trebui să fie si cei care refuză din instinct primitivismul, răutatea, nepriceperea instituțională, discriminarea, abuzul, umilirea, tragerea pe sfoară, vrăjeala ticăloasă și îmbrobodirea nemernică. Politizarea companiilor de stat înseamnă un singur lucru: deprofesionalizare! Apar personaje care nu au legătură cu nimic din ceea ce se întâmplă în plan economic și social, iar concluzia este că politizarea instituțiilor duce la decăderea economiei românești.Tarifele acestea foarte mari la energie sunt acceptate de stat. Statul este fericit pentru că bagă în buget niște bani. Bani falși de fapt, pentru că nu sunt din activitate economică ci sunt din inflație și din speculă. De fapt cei care finanțează acest circuit al așa ziselor profituri care apar în societățile cu capital de stat, sunt cetățenii României. Cum spuneam, există foarte multă nepricepere la vârful statului, care a devenit foarte vizibilă, în vreme ce politizarea excesivă a instituțiilor nu dă semne de regres. E cam ca atunci când mai multe neliniști vechi s-au dus la coafor, să se aranjeze, iar la ieșire, a apărut una singură, în care s-au contopit toate celelalte.
Nepriceperea asta ar trebui eradicată urgent, astfel încât pe viitor un eventual șef al Corpului de Control, să nu mai scotocească prin acte și sertare, pentru a produce un raport cu concluzii grave. Și poate că nu ar strica o carantinare a Universităților Particulare din toată țara, care au fost în contact cu fel și fel de domni doritori de faimă instituțională și bani câștigați ușor, pentru o cât mai completă combatere a bolilor din diplomele de studii. Pentru că s-au tot văzut simpatizanți ai acestei neghiobii și e destul de frustrant, să crezi că cineva cu studii aproximative decide pentru tine.
Politica românească are multe antecedente cu reflecții negative în viața de zi cu zi a populației, iar lipsa de rezultate a avut și poate că încă mai are, destui adepți care apar în fel și fel de partide politice doar pentru a face și desface „lucruri”. Iar efectul unui asemenea truc are o distanță de pendulare mică, între ridicol și pericol. Nimeni nu ne poate lua în serios câtă vreme n-o facem noi înșine și procedăm cam ca la fotbal, fiind adepții teoriei potrivit careia, fotbalistul este unul care face mânării cu piciorul.