CCR a admis, luni, sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți de Casație și Justiție pe legea care modifică sistemul de pensii pentru judecători și procurori și pentru care Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament în 1 septembrie. Instanța supremă a acuzat, printre altele, că „a fost ignorată, încă o dată, importanța pensiei de serviciu în economia principiului independenței justiției”.
Obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu a fost amânată de CCR de două ori, până la decizia de luni.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a decis, în 4 septembrie, să sesizeze CCR cu privire la legea care modifică regimul pensiilor, decizia fiind luată cu unanimitate.
„Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept”, arăta ICCJ, într-un comunicat de presă.
Instanţa supremă consideră că legea care modifică pensiile judecătorilor şi procurorilor „încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept”.
„Principalele motive de neconstituţionalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securităţii juridice, al legalităţii şi neretroactivităţii legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, se arăta în documentul citat.
Până la ora transmiterii acestei știri, CCR nu a comunicat oficial motivele respingerii acestei legi ca fiind neconstituțională.
