Într-o perioadă în care orice descoperire făcută în mările și oceanele lumii poate schimba perceptia asupra planetei noastre, România se mai poate lăuda cu o singură navă de cercetare marină. Un fost pescador transformat în urmă cu jumătate de secol în navă de cercetări marine reușește încă să surprindă în acest domeniu cu descoperirile și expedițiile pe care le realizează .
Marea Neagră aproape că nu mai are nici un secret pentru cercetatorii de la bordul lui Mare Nigrum, o navă care anul aceste împlinește 50 de ani de când a fost lansată la apă.
Nava Mare Nigrum este singura navă de cercetări marine a României și aparține Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie și Geoecologie Marină – GeoEcoMar. A fost construită 1971 într-un șantier din Germania și a primit inițial numele Someș. A fost mai întâi pescador, iar mai apoi a fost transformată în navă de cercetare marină. Are un echipaj de 25 de marinari, dar la bord se pot îmbarca geologi, geochimiști, biologi sau fizicieni, atât cât este necesar, în funcție de expediția pe care o realizează.
Toate instalațiile de la bord au fost readaptate sau înlocuite pentru transformarea în navă de cercetare. Acum are în dotare aparatură de ultimă generație pentru cercetări geofizice, de seismoacustică, prelevare de probe, calitatea apei, și are posibilitatea de a lua probe de apă începând chiar de la fund până la suprafață la diverse nivele care se prestabilesc. Se pot face determinări foarte precise, și importante din punct de vedere al calității apei.
În plus este singura care poate să execute lucrări de mare anvergură în Marea Neagră. Pe platoul continental al Marii negre sunt cantități mari de nisip, care acum, si datorită navei Mare Nigrum, care a realizat o serie de cercetari în zonă, este exploatat și utilizat la reabilitarea plajelor, care sunt erodate.
La bordul navei există sisteme batimetrice , magnetometer marine, gravimetre de bord și chiar un vehicul subacvatic controlat de la distanță.
Una dintre marile provocări de pe Mare Nigrum a fost remotorizarea. O echipă din Olanda a venit și a instalat la bordul navei un motor nou care le-a înlocuit pe cele două propulsoare vechi, iar consumul s-a redus aproape la jumătate.
Stefan Florescu, director department nave cercetare care spune că “ este un motor de generatie nou. Este de 10 ani dar este in stare perfecta. El a inlocuit cele doua motoare pe care le avea nava din contructie iar in 2011 am refacut situatia cu un singr motor dar care are dublate toate sistemele de racier de alimentare si ungere cu ulei. Este ca sic and am avea doua motoare”
Unul dintre proiectele cele mai importante desfășurate de cercetatori a fost instalarea unor balize în largul mării. Balizele înregistrează 24 de ore din 24 și pot preveni cu cel puțin 15 minute orice incident regretabil.
Marea Neagra continuă așadar să rămână o resursă încă nevalorificată la adevărata ei valoare. Un loc cu un potențial extrem de mare. Este însă nevoie și de mai multă inițiativă din partea statului român și de investiții pe măsura eforturilor pe care le depun cercetătorii români. Cercetători care au reușit să transforme într-un adevărat laborator plutitor de talie europeană, un vapor îmbătrânit propus pentru a fi dat la fier vechi și salvat în ultimul moment.
