Maskirovka, procedură standard  

Aproape tot mapamondul a așteptat dialogul dintre Joe Biden și Vladimir Putin, în legătură cu subiectul Ucraina.

Analiștii occidentali vorbesc de un dialog al surzilor care pare să fi subliniat tensiunile în loc să le spulbere. Statele Unite, NATO și Kievul acuză Moscova că adună trupe la granița cu Ucraina, vecina României, pentru a ataca această țară. Și asta în vreme ce Rusia insistă că vrea garanții că NATO nu se mai extinde spre Est și nu mai desfășoară sisteme de armament în apropierea frontierelor sale. Un lucru este foarte cert. Kremlinul a transformat aderarea Ucrainei la NATO, într-o linie roșie. Kievul la rândul său, refuză în mod categoric să abandoneze acest proiect.

Dar, aderarea la NATO ar însemna că celelalte țări din Alianța Nord-Atlantică, cu Statele Unite în frunte, să fie obligate să intervină militar în apărarea Ucrainei, în cazul unei agresiuni. Mulți analiști se îndoiesc de faptul că Moscova, care respinge că are vreo intenție războinică, ar invada efectiv Ucraina, ceea ce s-ar solda cu un val de condamnări internaționale și probabil, cu noi sancțiuni. Însă unii, sunt mai puțin categorici în acest sens.

Vladimir Putin este pregătit de o acțiune disperată. Fie NATO îi dă garanții, fie Rusia invadează Ucraina, estimează anumiți analiști politici moscoviți. Dealtfel, cotidianul german Bild, dezvăluie planurile lui Vladimir Putin: ocuparea a două treimi din teritoriul actual al Ucrainei, într-un război în trei faze, astfel încât Rusia să ajungă până la granița cu România.

Ar fi foarte interesant de aflat, dacă regimul Lukașenko din Belarus va lua parte la aceste ostilități. Cu schimburi de amabilități și zâmbete forțate, așa a debutat una dintre cele mai tensionate întrevederi dintre liderii Rusiei și Statelor Unite, de la Războiul rece – încoace. De sub masa la care stătea Putin, la reședința sa din stațiunea Soci, se puteau vedea mișcările nervoase ale picioarelor. Și parcă pentru a sublinia gravitatea crizei, Biden se afla în așa numita „situation Room”, camera de criză ultrasecurizată, de unde Washington-ul își lansează cele mai sensibile acțiuni.

Biden este foarte conștient că situația din Europa este una destul de delicată. Franța este în prag de alegeri, în Germania abia se instalează noul guvern și mai mult, există neînțelegeri între membrii NATO, Germania, Franța și SUA, pe de o parte, și Polonia, Ungaria și Turcia, pe de altă parte. Liderul de la Washington, este de asemenea conștient de retragerea din Afganistan din urmă cu câteva luni, care a ridicat mari semne de întrebare și pe care refuză să o treacă la categoria misiune nereușită. Discuția virtuală dintre Putin și Biden ar putea constitui un prim pas către o nouă întâlnire, dorită de către președintele rus.

Cei doi s-au văzut prima oară la Kremlin în 2011, când Biden era vicepreședintele SUA iar Putin era premier. Dar de data aceasta criza trebuie rezolvată după cu totul alte poziții, criză care reprezintă un test foarte dificil pentru președintele american. Ucraina este sfâșiată din 2014 de un război soldat cu peste 13.000 de morți, între Kiev și separatiștii proruși, în Donbas, război care a început după anexarea de către Rusia, a Peninsulei ucrainene Crimeea. Cel puțin 90.000 de soldați ruși sunt masați în apropierea graniței cu Ucraina, iar serviciile occidentale de informații spun că, dacă Vladimir Putin va decide invadarea Ucrainei, atacul ar fi unul fulgerător.

Presa americană scrie că, serviciile de informații ale SUA consideră că Rusia, are în vedere să-și mărească prezența militară la granița cu Ucraina până la 175.000 de soldați, cu obiectivul potențial de a invada această țară anul viitor într-un “blitzkrieg” de 7-10 zile. Asemenea proceduri standard de operare rusești, nu fac decât să adauge confuzie cu privire la intențiile Rusiei. Este un procedeu rusesc predilect de comportament care face parte și din mentalitatea operativ-militară a Rusiei, cunoscut și ca deghizare sau maskirovka.  În tot acest tumult, Uniunea Europeană lucrează pentru a evita o criză, dar va susține ferm Ucraina, în cazul unui atac din partea Rusiei.

Cel puțin acesta este semnalul venit din partea Înaltului reprezentant al UE, pentru afaceri și politici de securitate, Josep Borell. Există însă o diferență notabilă de abordare, în felul în care vede UE situația extrem de tensionată din zonă. În vreme ce șeful diplomației europene afirmă că trebuie să rămânem într-o fază de pre-criză, Washington-ul acreditează ideea că nivelul de alarmă este aproape de zona roșie. Și asta în vreme ce, mașina militară rusă a intrat în acțiune și s-a poziționat pentru un atac, împotriva căruia mulți experți militari spun că armata Ucrainei ar avea foarte puține șanse.

O discuție oficială de două ore între doi lideri și foarte multe intimidări. Cu asta rămâne mapamondul, după această întâlnire virtuală, din care putem înțelege că Războiul rece continuă, iar pacea în zonă este călâie.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Check Also

Între ridicol și pericol

Ceea ce se întâmplă în România cu facturile de energie, ne dă de înțeles că, haosul întotd…