Ministrul Apărării, Radu Miruţă, consideră „de bun-simţ” ca România să dispună de o aeronavă dedicată transportului preşedintelui şi a anunţat că va susţine în Guvern alocarea fondurilor necesare pentru achiziţionarea unui astfel de avion. Declaraţiile au fost făcute în contextul controversei generate de recentele zboruri externe ale preşedintelui Nicuşor Dan.
Întrebat, joi, dacă a discutat cu şeful statului despre achiziţionarea unei aeronave prezidenţiale, Miruţă a precizat că nu a existat o astfel de discuţie, însă, din perspectiva funcţiei sale, consideră necesară o asemenea dotare. Ministrul a recunoscut că România se află într-o perioadă de constrângeri bugetare, dar a susţinut că situaţia financiară începe să se îmbunătăţească, invocând scăderea deficitului şi creşterea gradului de colectare.
„Discuţia publică despre necesitatea unei aeronave prezidenţiale este una firească. Cred că această achiziţie trebuie făcută cât mai repede. România trebuie să-şi permită un avion pentru zborul preşedintelui, indiferent cum îl cheamă”, a declarat ministrul Apărării.
Preşedintele Nicuşor Dan a admis, la rândul său, că este nevoie de o aeronavă prezidenţială, nu doar pentru şeful statului, ci şi pentru miniştrii care participă la delegaţii importante, subliniind lipsa unor sisteme avansate de comunicaţii la bordul aeronavelor utilizate în prezent. Cu toate acestea, el a precizat că achiziţia nu este luată în calcul pentru anul 2026.
În acelaşi context, Radu Miruţă a oferit detalii despre costurile şi condiţiile recentei deplasări a preşedintelui la Paris. Potrivit ministrului, penultimul zbor extern al şefului statului a costat aproximativ 30.000 de euro, în timp ce pentru cel mai recent zbor facturile nu au fost încă emise. Costurile includ atât cheltuieli directe — precum combustibilul, taxele de aeroport şi diurnele echipajului — cât şi costuri indirecte de mentenanţă şi operare.
Ministrul a explicat şi motivele pentru care aeronava militară de tip Spartan nu a putut reveni în România la ora programată. Condiţiile meteo de la Bucureşti nu au permis aterizarea în siguranţă, plafonul de nori fiind sub 60 de metri, iar vizibilitatea sub 600 de metri. Deşi avionul este configurat pentru misiuni militare şi poate opera în condiţii dificile, astfel de proceduri nu sunt aplicate atunci când la bord se află preşedintele României.
De asemenea, Miruţă a detaliat capacităţile de comunicaţii ale aeronavei Spartan, precizând că, în prezent, sunt posibile doar comunicaţii scrise criptate prin satelit, fără convorbiri audio. Ministerul Apărării şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale analizează soluţii tehnice pentru modernizarea sistemelor de comunicaţii, în colaborare cu producătorul aeronavei.
Referindu-se la escortarea avionului prezidenţial de către Forţele Aeriene Elveţiene, ministrul Apărării a declarat că România nu a solicitat o astfel de intervenţie şi a apreciat gestul drept unul de respect şi reciprocitate, în contextul sprijinului acordat de România în transportul victimelor grav rănite în incendiul produs în Elveţia la începutul anului.
