Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a declarat joi seară că supravegherea graniţei României cu Ucraina se face zilnic, în contextul războiului aflat în desfăşurare, iar deciziile sunt luate „la secundă”, în funcţie de traiectoria dronelor de atac detectate. Potrivit acestuia, principala misiune a Armatei Române este protejarea zonelor locuite, obiectiv care, până în prezent, a fost îndeplinit.
„Până acum ne-a reuşit”, a afirmat Miruţă, precizând că nu au existat atacuri asupra zonelor populate din România, ca urmare a unor acţiuni militare desfăşurate inclusiv în nordul Deltei Dunării.
Invitat la Digi 24, ministrul a explicat că dronele ruseşti vizează porturile ucrainene de la Dunăre, aflate la doar 100–200 de metri de malul românesc, iar evaluarea traiectoriei acestora este extrem de precisă.
„E o analiză foarte milimetrică”, a spus Miruţă, subliniind că, în momentul în care o dronă ar traversa Dunărea, timpul de reacţie ar fi de ordinul secundelor sau chiar mai puţin.
Radu Miruţă a respins ideea existenţei unui aşa-numit „zid al dronelor”, arătând că un astfel de sistem, care să blocheze complet orice ameninţare aeriană, este nerealist
. „Acel drone wall, în care cineva ca într-un joc pe calculator lasă-o perdea, prin care nu mai trece absolut nimic, este o utopie”, a declarat ministrul, menţionând că un asemenea sistem nu există nici în Polonia sau în ţările nordice.
Potrivit ministrului Apărării, România urmăreşte permanent situaţia de securitate de la graniţă, îşi adaptează dispozitivele de la sol în funcţie de evoluţia atacurilor ruseşti asupra Ucrainei şi menţine escadrile de avioane de vânătoare în stare de alertă pentru anumite scenarii.
Declaraţiile lui Radu Miruţă vin în contextul în care Comisia Europeană a propus, în luna octombrie, patru proiecte-fanion pentru consolidarea apărării europene până în 2030. Printre acestea se numără o Iniţiativă europeană de apărare împotriva dronelor, cunoscută iniţial drept „zidul anti-drone”, un sistem de supraveghere a flancului estic al UE, precum şi un scut aerian şi unul spaţial european.
