În România se pare că cea mai sângeroasă bătălie se dă în economie. Aproape toate măsurile luate de guvern până în prezent, au ceva din tristele povești în care investitorii fug cu banii. Cu toate acestea, războiul măsurilor economice fără efect continuă, iar lumea e în criză. Demografică, economică, socială.
Privind la cei peste 30 de ani de democrație românească, constatăm că defectele, pagubele și speranţele, sunt aceleaşi. Doar o direcţie constantă lipseşte. Dacă nu se iau urgent o serie de măsuri, deficitul bugetar la sfârșitul anului 2023 riscă să depășească 6 la sută din PIB, adică ar constitui un regres față de nivelul de deficit de 5,7 la sută din PIB înregistrat în 2022. Este ușor de imaginat consternarea pe care ar stârni-o la Bruxelles și pe piețele financiare o asemenea contraperformanță: o țară care s-a angajat să reducă în acest an deficitul bugetar la 4,4 la sută din PIB și care nu este în stare să-și reducă, nici măcar marginal, deficitul față de anul precedent. Întreabrea este: Cu cine să faci treburi economice sănătoase? Nu ne iese niciodată nimic fără o virgulă babană și asta pentru că inițiatorii acestor măsuri economice, se vede și mai ales se simte, că nu au pregătire. Parcă totul se întâmplă ca în celebrul exemplu cu costumul impecabil, la care se poartă nişte pantofi de coşmar, pornindu-se de la ideea că încălţările nu se văd. Exemple sunt doldora. Încasările statului din impozitul pe bacșiș, taxă reglementată de la 1 ianuarie anul acesta, se ridică la aproape 6 milioane de lei. Mai mult de jumătate din sumă, 3,2 milioane de lei, reprezintă impozit reținut și virat de barurile și restaurantele din București, în timp ce la polul opus, în județul Vaslui s-a plătit din ianuarie până în prezent, un impozit ce totalizează 2.583 de lei.
Problema este că cei din guvern, au prins în bugetul pentru acest an, venituri de 95 de milioane de lei din impozitarea bacșișului. Tocmai de aceea spunem că uneori, poți să scrii o carte cu ceea ce nu știi. Iar exemplele continuă. După ce guvernul a decis plafonarea TVA la 14 produse alimentare de bază, începând cu data de 1 august 2023, pentru a ține inflația în frâu, unele supermarketuri au găsit o soluție de a-i mai „ciupi” pe cumpărători, majorând prețurile chiar înainte de plafonarea adaosului comercial. De pildă, cei de la Ziarul Financiar scriu că într-un magazin ce face parte dintr-o mare rețea comercială, un sortiment de iaurt costa pe 27 iunie, 16,42 de lei. Pe 3 iulie, prețul aceluiași produs crescuse la 18,32 de lei, iar două săptămâni mai târziu, produsul avea un preț afișat de 20,29 de lei. Așadar, o creștere de 25% în doar o lună. Dacă ne uităm la încasările la bugetul de stat din acciza la alcool etilic, vedem că și acestea au scăzut cu 2,6% în primul semestru al anului.
Fenomenul se va accentua dacă Executivul va aproba noi taxe, este avertismentul principalilor producători şi importatori de băuturi spirtoase din România. Cu siguranță s-a întâmplat ceva cu rigla de calcul folosită la ministerul de Finanțe. Toate argumentele ne arată că primii şi cei mai nepregătiţi oameni pentru ziua de mâine, sunt tocmai cei care construiesc bugetele pe estimări de încasare – cei care mixează tortul cu murăturile şi pastele cu şoriciul, pentru a obţine o ciulama dezgustătoare. Iar asta nu este tot. După toate probabilitățile, urmează ca în septembrie să mai avem parte de încă un set de schimbări fiscale, în ceea ce privește salariul minim. Schimbări fiscale efectuate în timpul anului fiscal. Așa că, bine ați venit în mica noastră monstruozitate! Ctitorii acestor construcţii fiscal-economice nu știu cum se clădeşte ceva durabil și se poartă cu poporul, fix ca într-o căsătorie forțată. Între timp, apar în peisaj tot felul de economiști eminenți, care ne dau de înțeles că economistul este o persoană care știe mai multe despre bani, decât oamenii care au bani, în vreme ce populația vede foarte bine că România a sosit cu întârziere la banchetul european și a pus pe masă ce are mai bun: şmecheria.
