Aproximativ 40 de persoane și-ar fi pierdut viața în timpul operațiunii militare desfășurate sâmbătă de Statele Unite în Venezuela, operațiune în urma căreia președintele Nicolás Maduro a fost capturat, potrivit unui oficial venezuelean citat sub protecția anonimatului de The New York Times. Informațiile nu au fost confirmate oficial nici de autoritățile americane, nici de cele de la Caracas.
Potrivit sursei citate, printre victime s-ar afla atât civili, cât și militari. Primele relatări despre posibile victime civile au apărut la câteva ore după intervenție. The New York Times relatează că un bombardament a lovit o clădire rezidențială cu trei etaje din Catia La Mar, o zonă de coastă aflată la vest de aeroportul din Caracas. Un perete exterior al imobilului a fost distrus, iar o femeie în vârstă de 80 de ani, Rosa Gonzalez, a murit, în timp ce o altă persoană a fost grav rănită, potrivit declarațiilor familiei victimei.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a declarat sâmbătă, într-o conferință de presă, că nu au existat victime în rândul forțelor americane, deși a sugerat că unii militari ar fi fost răniți în timpul operațiunii. Ulterior, șeful Statului Major General al SUA, generalul Dan Caine, a afirmat că elicopterele americane implicate în evacuarea lui Nicolás Maduro și a soției acestuia au fost ținta unor focuri de armă. Un aparat ar fi fost lovit, însă „a rămas operațional”, iar toate aeronavele s-au retras în siguranță.
Capturarea lui Maduro și reacțiile instituționale din Venezuela
Un avion care îi transporta pe Nicolás Maduro și pe soția sa, Cilia Flores, a ajuns sâmbătă la baza aeriană Stewart Air National Guard din statul New York, potrivit CNN. Liderul venezuelean urmează să fie judecat săptămâna viitoare la tribunalul federal din Manhattan, pentru acuzații legate de trafic de droguri și arme.
Departamentul de Justiție al SUA a anunțat, tot sâmbătă, un nou act de punere sub acuzare împotriva lui Maduro, alături de soția și fiul său. Imagini difuzate de postul WCBS îl arată pe președintele venezuelean coborând din avion în cătușe, escortat de mai mulți agenți federali.
În paralel, Curtea Supremă din Venezuela a ordonat ca vicepreședinta Delcy Rodríguez să preia interimatul puterii executive, fără a-l declara, deocamdată, pe Maduro definitiv absent — decizie care, potrivit Constituției, ar declanșa alegeri anticipate în termen de 30 de zile. Instanța a anunțat că va analiza cadrul juridic aplicabil în contextul „absenței forțate” a președintelui.
Miza energetică: petrolul venezuelean și implicațiile globale
Evenimentele au loc într-un context economic și energetic extrem de sensibil. Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume — aproximativ 303 miliarde de barili, echivalentul a 17% din rezervele globale — însă producția este mult sub capacitate, din cauza anilor de administrare deficitară, a lipsei investițiilor și a sancțiunilor internaționale.
Țara, membru fondator al OPEC, producea până la 3,5 milioane de barili pe zi în anii 1970, însă producția a scăzut la aproximativ 1,1 milioane de barili pe zi anul trecut, adică circa 1% din producția mondială.
Analiștii avertizează că, chiar și în cazul unei schimbări de regim, revenirea producției la niveluri semnificative ar necesita ani de zile. „Schimbările de regim impuse rareori stabilizează rapid oferta de petrol”, a avertizat Jorge Leon, de la Rystad Energy, invocând precedentele Libiei și Irakului.
Donald Trump a declarat că Statele Unite vor fi „foarte puternic implicate” în sectorul petrolier venezuelean, alimentând speculațiile privind o eventuală repoziționare a fluxurilor energetice globale. În prezent, China este principalul destinatar al petrolului venezuelean, în condițiile în care Caracas are datorii de aproximativ 10 miliarde de dolari față de Beijing, rambursate în principal prin livrări de țiței.
Bilanțul uman al operațiunii rămâne neclar, iar autoritățile implicate nu au confirmat oficial cifrele avansate de surse media. În același timp, capturarea unui șef de stat aflat în funcție de către forțe străine și impactul asupra stabilității interne a Venezuelei deschid o perioadă de incertitudine politică majoră, cu potențiale consecințe regionale și globale, inclusiv pe piețele energetice.
