Pașaportul, iodul și benzina

Sunt foarte multe aspecte în societate, care te cam zdruncină zilele acestea, dacă ești genul de trestie gânditoare și analitică. Știam din cărți că în vremuri de restriște, se înmulțesc personajele care ies din ascunzătorile unde răsuceau și desfăceau idei delirante, dar nu știam că panica în societate, poate fi cu de toate.

Restabilirea drepturilor și libertăților, după începerea războiului, a scos la iveală că societatea românească, nu prea este proiectată pentru victorie. Înghesuiala de la pașapoarte, care a fost generată de comunicarea defectuoasă a autorităților, e de fapt un spin-off realizat de guvern, din invazia rusă asupra Ucrainei, cu un buget simplist dar suficient de încăpător, pentru armata de cetățeni care a asaltat serviciile publice. Fără să-și dea seama, guvernul, incapabil să genereze efecte speciale benefice, este de fapt, regizorul care realizează perfect dramatizarea unor fapte reale, respectând ce se cunoaște științific, și anume că de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. Nu mai are sens să ne întrebăm ce fac cetățenii cu pașapoartele, pentru că în UE se poate circula cu buletinul. Poate vor să plece în Emirate sau în SUA, deși sistemul de vize, încă ne dă de înțeles că nu suntem suficient de emancipați. Ministerul de Interne exultă însă, și anunță oficial o creștere cu 417% a numărului de cereri depuse pentru eliberarea de pașapoarte.

Nu se întreabă nimeni din guvern de ce s-a ajuns aici, și dacă serviciile de pașapoarte e bine că s-au pus pe înghițit cereri de eliberare. Peste toate acestea, pe 7 martie, apare în peisaj Alexandru Rafila, care ne spune că Antibiotice Iași va fabrica o mare cantitate de iodură de potasiu, într-un ritm de 2,5 milioane de pastile la fiecare 48 de ore. O declarație de rău augur, care aruncă o umbră rece asupra capacităților de comunicare ale ministerului Sănătății. După o așa expunere venită de la minister, într-o astfel de perioadă foarte sensibilă pentru populație, era de așteptat să urmeze o cerere fără precedent de pastile de iod în farmacii. După care ministrul Rafila a ieșit din nou la declarații și a vorbit ca din cărți, spunând că “noi avem această vocație a proviziilor și că pastilele de iod nu trebuie tezaurizate”. Sunt declarații tardive și total neinspirate, după care autorul, se miră că pacientul care răspunde la numele de România se comportă atipic. Este cam ce s-a întâmplat și la Ministerul Apărării, cu proiectul de lege privind situația de criză privind pregătirea unei rezerve generale în caz de război, în care să fie cuprinși bărbații români între 18 și 60 de ani.

Domnul Dîncu, care în primele zile de război, ne spunea că ne aflăm într-o „stare de vigilență” a ieșit și el imediat la declarații, precizând că este vorba de un draft, despre o colecție de prevederi din mai multe legi și că nu mai este de actualitate. Din nou, comunicare ZERO, din partea unui minister unde se pare că materia lui primă, nu e compusă din presupuneri sau intuiții, ci din certitudini. Și cum să mai ai autoritate militară când din acest minister, se iese la pensie la 45 de ani, iar în spațiul public scapă draft-uri de lege în care bărbații de 60 de ani ar putea fi chemați la război. Iar “război” a fost și pe frontul octanic. Cozile imense de la benzinării ne-au dat de înțeles că, societatea are nevoie de autorități pricepute dar și de medici cu puteri paranormale. De la Oradea până la Iași, de la Constanța la Timișoara și Cluj, toată țara a fost cuprinsă de panică. Șoferii au făcut cozi kilometrice pe lângă benzinării, de teamă că prețul la combustibili va exploda. Și a explodat, însă autoritățile au ieșit din nou la declarații, ca să ne spună că sunt stocuri suficiente.

Evident că nu din vina statului au luat naștere acele cozi la benzinării, dar timpul scurs de la începutul acestei isterii, până când au sosit primele declarații oficiale de la ministerul Economiei, a rivalizat cu perioada în care Marco Polo a adus mirodenii din Orient. Este încă un episod în care, în general, joburile la stat au învins. Să ne mulțumim totuși, cu controalele demarate de Consiliul Concurenței dar și de celelalte instutuții, care încă mai caută saloane de cosmetică profesională pentru a afișa fețe noi. În rest, așteptăm să citim în presă o știre potrivit căreia, un cetățean s-a oprit în drum să se lege la șireturi și când s-a îndreptat era deja coadă în spatele lui. Și nu a mai vrut să plece, pentru că era pentru prima oară în viața lui, când se afla primul la coadă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Vezi și

Ceai pentru slăbit…economia

Anumite declarații făcute în spațiul public românesc, au ceva din zgomotul asurzitor al ra…