Păstrăv românesc de Marea Neagră. Este experimentul revoluționar al cercetătorilor din Constanța. Aceștia au adus deja din Prahova peste 200 de pui de păstrăv, care au fost introduși în bazinul special amenajat la Institutul de Cercetări Marine Grigore Antipa. Iar primele semne sunt promițătoare. Păstrăvii s-au adaptat rapid la apă sărată și cresc repede. Acest experiment ar putea deschide drumul pentru ferme marine pe litoralul românesc.
Peste două sute de pui de păstrăv curcubeu au fost aduși din Prahova în noua lor casă: laboratorul Institutului de Cercetări Marine din Constanța, pentru a servi unui experiment de aclimatizare în apele Mării Negre.
„Șansele sunt cu siguranță bune, pentru ca păstrăvii care sunt ruda apropiata a somonilor se pot adapta ușor de la mediul dulcicol in care ei practic apar pe lume, la mediul salmastru. Mediul salmastru, adica apa Marii Negre mai bine spus, le stimuleaza mult metabolismul si vom avea un ritm de crestere sustinut”
Victor Niță – cercetător INCDM
Potrivit cercetătorilor, experimentul va fi finalizat în vara anului viitor, atunci când toate datele științifice vor putea fi puse la dispoziția celor care vor să investească în ferme marine. Experimentul presupune condiții speciale iar Institutul de Cercetari Marine a achizitionat un filtru purificator de capacitate mare.
„Purifica apa, se pierde foarte putina resursa de apa tocmai de aceea mergem pe folosirea sistemelor recirculante in acvacultura de la tarm. Aceasta apa trece printr-o serie de filtre. Deci practic aceasta apa murdara care se vede aici e singura care este eliminata din sistem”
Magda Nenciu – cercetător INCDM
Păstrăvul care se vinde in cherhanle si restaurantele provine, în proporție de 90%, fie din acvacultură, fie din alte țări. La Marea Neagră, cele mai dezvoltate ferme marine pentru creșterea păstrăvului sunt pe litoralul turcesc și în Bulgaria.
„Marea Neagra e o mare saraca in peste si este o initiativa foarte buna aceasta cercetare. Vedem daca putem avea in cantitati destul de mari aceste specii de peste, in special pastravul, dorada, bibanul. Viitorul, si la niveul UE apartine acvaculturii, adica cresterii pestelui deoarece resursa se-mputineaza din ce in ce mai mult si-atunci resursa naturala, si-atunci trebuie sa intervina omul prin acvacultura”
Sorin Manaila – presedintele Federației Romfish
În urma licitației organizate de Apele Române, au fost închiriate trei perimetre în Marea Neagră: primul între 2 Mai și Vama Veche, iar alte două la Venus. Acolo vor fi amenajate ferme de păstrăv, biban și doradă.
