La peste 11.000 de infectări pe zi, câte au fost raportate la un moment dat, nu mai este loc de interpretări ale unor personaje excesiv mediatizate, care datorita notorietatii pe care o au, se comportă ca regizorii care stau deasupra actorilor și distribuie finaluri fericite sau tragice.
O situație medicală foarte delicată, care pune în umbră celelalte evenimente, cum ar fi aprobarea de către Comisia Europeană a Planului Național de Redresare și Reziliență al României în valoare de aproape 30 de miliarde de euro. Și dacă vom pătrunde încet în acest subiect al banilor pentru dezvoltarea României, este posibil să constatăm că dacă nu vom fi buni la proiecte, este posibil ca pe viitor să calculăm și potențialul vătămător al acestui PNRR.
Ne spunea un ziarist la un moment dat, că suma este imensă și că România nu are experiență prea bună cu cheltuirea fondurilor europene, comparând situația cu cea a unui individ care a câștigat un elefant la loterie, iar acum trebuie să-l bage în sufragerie. La cum se prezintă finanțele țării la ora actuală, probabil că elefantul acesta, ar trebui urcat de urgență pe o Arcă. România are nevoie ca de aer de investiții în proiecte mari, însă se pune și întrebarea cum va rambursa statul cele 30 de miliarde de euro, în condițiile în care, chiar și cu jumătate din bani sub formă de granturi, adică “așa-zișii bani gratis”, nimic nu este gratuit pe lumea asta și cineva trebuie să plătească. Vizita președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen a venit în plină criză politică în România, după ce al doilea partid de guvernământ, USR PLUS, e ieșit de la guvernare. Criza guvernamentală la care s-a ajuns este și din cauza acestor bani europeni, pe care toată lumea vrea să-i controleze,deși nimeni nu i-a văzut în mână.
Un singur economist de marcă a spus la un moment dat că, unul din riscurile majore ale PNRR, este că îndatorează și mai mult economia. Din 29,2 miliarde de euro care ar urma să vină în România în urma PNRR, dacă statul va fi capabil să vină cu proiecte, mai mult de jumătate înseamnă împrumuturi la dobânzi foarte mici. Dar împrumuturile se adaugă datoriei publice iar partea de granturi, care este promovată ca bani gratuiți de la Uniunea Europeană, nu vine nici ea fără costuri.
Partea de granturi este nerambursabilă dar conține o finanțare din partea guvernului, pentru care nu avem bani, ceea ce înseamnă că o să o ducem pe deficit și datorie publică. Ca să nu mai spunem că dacă PNRR va pune presiune pe datoria publică, apare un alt pericol, cel legat de deficitul pe balanța comercială, care se traduce prin deprecierea cursului de schimb. Capitol la care moneda națională stă foarte prost în această perioadă, iar legătura dintre o revenire spectaculoasă a leului în perioada următoare și un deficit mai mic, este la fel de solidă ca aceea dintre Spartachiada de Haltere si Lacul Lebedelor.
Deocamdată sunt doar niște ipoteze de lucru, dar cum politica românească are nevoie de niște suflete nițeluș mai senine, pentru a elabora strategii de dezvoltare, care să nu fie mediocre – aceste ipoteze de lucru ar putea deveni oricând demonstrații nedorite, cu aplicabilitate în fragila noastră economie de piață. Așa că nu prea mai e timp pentru admirație și pentru analize sterile de partid, care să scoată în evidență înălțimea aristocratica a unui lider. Asta pentru că în România se cheltuiește mai mult decât se muncește. Și parcă nu prea mai e potrivit să vorbim nici despre angajatul de tip nou, care stă într-un birou imens înconjurat de becuri economice, înșurubat pe un scaun ergonomic și legat ombilical la un computer, de unde privește impasibil la absurdul de zi cu zi.
România are nevoie de bani care iată că există, de acțiune dar și de angajatul de tip vechi, care are cute pe salopetă, pe frunte și în suflet de la atâtea încercări reușite de a face ceva care stă în picioare. Prin urmare mizăm pe capacitate statului român de a veni cu proiecte solide, într-un timp scurt, pentru că banii din PNRR trebuie angajați până la finalul lui 2026, iar o întârziere nejustificată ar duce la o acvaplanare a mașinii care ne duce către modernizare. Cât despre încălzirea radiatoarelor din economie, pentru ca aceasta să duduie, indicat ar fi să fie folosit și curentul de opinie, pentru că cel dintre uși nu dă randament.
