România, Polonia și Ungaria se află într-un conflict juridic major cu companiile farmaceutice Pfizer și BioNTech, ajuns acum într-o etapă decisivă. Miza sunt contractele de achiziție a vaccinurilor anti-COVID-19, cu sume de ordinul miliardelor de euro, pentru doze care nu au mai fost livrate sau plătite.
Disputa a apărut după ce cele trei state au refuzat să mai accepte sau să achite anumite livrări, pe fondul scăderii dramatice a cererii și a stocurilor considerabile deja existente.
Procesele se desfășoară la Bruxelles. În următoarele săptămâni, instanța este așteptată să se pronunțe în cazurile care implică România și Polonia. Pentru Ungaria, o audiere separată este programată ulterior.
Concret, judecătorii ar putea decide până la sfârșitul lunii martie dacă aceste țări mai au obligația legală de a achita dozele comandate în trecut, chiar dacă situația sanitară nu le mai impune utilizarea.
Mizele financiare sunt considerabile: România a oprit livrările pentru aproximativ 28 de milioane de doze, în valoare de peste 600 de milioane de euro. Polonia se confruntă cu o posibilă plată de aproape 1,4 miliarde de euro, iar Ungaria este vizată de pretenții de zeci de milioane.
Reprezentanții României susțin că acordurile trebuie evaluate prin prisma dreptului contractual și a legislației UE, considerând că Pfizer exercită presiuni, ignorând schimbările obiective ale nevoilor de sănătate publică.
De cealaltă parte, Pfizer afirmă că statele membre trebuie să-și respecte angajamentele privind comenzile de vaccinuri, subliniind că a oferit o flexibilitate extraordinară și un angajament continuu de adaptare la situațiile țărilor.
Acest litigiu complex scoate la suprafață nu doar tensiuni între guverne și giganții farmaceutici, ci și ridică semne de întrebare legate de modul în care Uniunea Europeană a negociat achizițiile comune de vaccinuri în timpul apogeului pandemiei.
