Profesorul de Drept Florin Streteanu, președintele Senatului Universității Babeș-Bolyai (UBB), a comentat în podcastul Horia Nasra Show discuțiile privind reforma pensiilor magistraților, susținând că independența acestora nu poate fi redusă doar la vârsta de pensionare și la pensia egală cu salariul.
Declarațiile sale vin în contextul în care Curtea Constituțională urmează să se pronunțe din nou asupra noului proiect privind pensiile speciale ale judecătorilor și procurorilor. Săptămâna trecută, Instanța supremă a votat în unanimitate, în cadrul Secțiilor Unite, sesizarea CCR cu privire la această lege, considerând-o construită „pe o realitate contrafactuală” și lipsită de date care să arate impactul economic.
Purtătorul de cuvânt al Instanței supreme, Victor Alistar, a explicat că legea poate fi considerată neconstituțională pentru că discriminează magistrații față de alte categorii, elimină de facto pensia de serviciu și încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO.
Profesorul Streteanu a declarat ironic: „Dacă pot să fiu operat pe creier de un neurochirurg în vârstă de 65 de ani, cu siguranță pot să fiu și judecat de un magistrat de 65 de ani”.
El a atras atenția că discuțiile privind pensiile magistraților au devenit „telenovela vârstei de pensionare”, revenind periodic, mai ales în perioade electorale, și că ele sunt adesea tratate excesiv politic.
Streteanu subliniază că România are deja unul dintre cele mai favorabile statuturi pentru magistrați din Uniunea Europeană, combinând vârsta de pensionare și cuantumul pensiei. „Problema nu este dacă magistrații merită aceste drepturi, ci cât își poate permite statul să ofere”, explică profesorul.
El compară situația României cu alte state europene: „Dacă Franța sau Germania nu își pot permite acest statut, nici România nu-l poate susține pe termen lung”.
Profesorul atrage atenția că lupta magistraților se concentrează doar pe două aspecte: vârsta de pensionare și cuantumul pensiei, ceea ce, în opinia sa, creează o percepție greșită în rândul opiniei publice, mai ales că alte probleme ale sistemului judiciar — condițiile de muncă, dotarea instanțelor — nu au generat proteste similare.
El precizează că magistrații nu au cerut aceste condiții speciale: „Nu magistrații și-au dat aceste drepturi, ele au fost stabilite prin modificările legislative trecute, fără consultarea lor. Ei au încercat doar să arate că este normal să le beneficieze”.
Streteanu concluzionează că pentru a găsi o soluție sustenabilă trebuie dialog și înțelepciune din ambele părți: „Trebuie să respectăm nevoia unui statut special al magistraților, dar în același timp să asigurăm sustenabilitatea financiară și echilibrul față de restul cetățenilor”.
