Capra, Ursul, Buhaiul, Plugușorul și Sorcova nu sunt simple obiceiuri folclorice, ci ritualuri arhaice care marchează simbolic moartea anului vechi și nașterea celui nou. Între Crăciun și Bobotează, satul românesc intră într-un timp sacru, în care tradițiile păgâne, reinterpretate creștin, coexistă cu zeci de superstiții legate de noroc, bani și belșug, respectate chiar și astăzi.
Ritualuri zgomotoase pentru fertilitate și belșug
În Moldova, Jocul Ursului domină noaptea de Anul Nou. Urătorii îmbrăcați în blănuri adevărate, acompaniați de tobe și fluier, produc un zgomot ritualic menit să „scoată căldura din pământ” și să asigure fertilitatea solului. În Muntenia și Moldova, Jocul Caprei pune în scenă un adevărat teatru popular, cu moartea și renașterea simbolică a animalului de cult, asociat fertilității și roadelor bogate.
Plugușorul, practicat de copii și feciori, este considerat de etnologi o „istorie mitică a pâinii”, o poveste ritualizată a facerii colacului, care unește simbolic întreaga comunitate. Mersul cu Buhaiul, obicei agrar vechi de sute de ani, completează acest tablou prin sunetul grav, asemănător mugetului unui taur, menit să trezească pământul înaintea noului an agricol.
Superstiții despre bani, noroc și prosperitate
Pe lângă ritualuri, Revelionul românesc este dominat de numeroase superstiții, transmise din generație în generație. Una dintre cele mai cunoscute spune că, în noaptea dintre ani, este bine să ai bani în buzunar, pentru a atrage belșugul în anul care vine. În același timp, există interdicția de a da bani pe 31 decembrie și 1 ianuarie, pentru a nu „pierde” averea tot anul.
În unele zone ale țării, femeile coc o pâine în care ascund monede, iar cel care le găsește este considerat norocos la bani în anul ce urmează. Tot pentru prosperitate, pe masa de Revelion se pun struguri și smochine, simboluri ale belșugului, dar și vâsc, plantă asociată norocului și protecției.
Cine îți trece pragul și ce porți la miezul nopții
O superstiție larg răspândită spune că prima persoană care intră în casă în ziua de 1 ianuarie trebuie să fie un bărbat brunet, considerat aducător de noroc. Acesta ar trebui să vină cu pâine, sare și o crenguță de vâsc. Femeile, blonzii sau roșcații sunt, potrivit credinței populare, semn de ghinion la început de an.
De asemenea, se spune că este bine să purtăm ceva roșu în noaptea de Revelion, iar în prima zi a anului să avem haine noi, pentru a atrage norocul și prosperitatea.
Interdicții care „păzesc” norocul casei
Tradiția populară impune și o serie de interdicții. Nu este bine să aruncăm nimic în prima zi a anului, nici măcar gunoiul, pentru a nu alunga norocul. Nu se mătură și nu se spală în 1 ianuarie, pentru a evita sărăcirea gospodăriei.
Din bătrâni se mai spune că nu este bine să fie agățat calendarul anului nou înainte ca anul vechi să se fi încheiat, pentru că aduce ghinion. În noaptea dintre ani nu se gătește carne de pasăre, deoarece se crede că norocul „se risipește”, asemenea găinii care scurmă pământul.
Revelionul, un patrimoniu viu
De la ritualuri păgâne reinterpretate creștin, la superstiții despre bani, noroc și belșug, Revelionul românesc rămâne un amestec spectaculos de magie populară, zgomot ritualic și credință simbolică. Chiar și astăzi, multe dintre aceste practici continuă să fie respectate, transformând trecerea dintre ani într-un adevărat ritual colectiv de speranță și reînnoire.
