De la 1 ianuarie 2026, românii resimt impactul unui nou pachet fiscal amplu, adoptat de Parlament și validat de Curtea Constituțională, care modifică semnificativ modul de impozitare a persoanelor fizice și juridice. Măsurile, incluse și în Ordonanța de Urgență nr. 89/2025, cunoscută drept OUG „trenuleț”, vizează impozitele pe locuințe și terenuri, taxele auto, câștigurile din investiții, veniturile din chirii și platforme online, dar și accizele și tarifele de distribuție a energiei.
Impozitele pe locuințe și terenuri: proprietarii de imobile vechi plătesc mai mult
Una dintre cele mai vizibile modificări afectează impozitul pe clădiri, cu creșteri atât în mediul urban, cât și în rural. Reducerile pentru locuințele construite înainte de 1990 au fost eliminate, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru proprietarii de imobile vechi. Totodată, clădirile de mare valoare, cu o valoare impozabilă peste 2,5 milioane de lei, vor fi supuse unei taxe pe lux de 0,9%, aplicată doar pentru partea care depășește pragul legal.
Terenurile intravilane, inclusiv cele agricole, sunt de asemenea afectate de majorarea impozitelor, cu excepția anumitor categorii precum terenurile din domeniul public, unități de învățământ, cultelor religioase sau parcurile industriale. Construcțiile agricole, precum serele sau silozurile, beneficiază de scutire pe tot parcursul anului 2026.
Impozitele auto: scutirile dispar, apar taxe noi
Regimul fiscal pentru autoturisme a fost revizuit. Pentru prima dată, mașinile electrice sunt impozitate, cu 40 de lei anual, iar scutirile pentru vehiculele hibride și ONG-uri au fost reduse sau eliminate. Autoturismele de lux, cu prețul peste 375.000 de lei, vor fi supuse unei taxe pe lux de 0,9%.
Pentru autoturismele cu motoare cuprinse între 1,6 și 2,0 litri, nivelul impozitului diferă în funcție de norma de poluare, fiind mai ridicat pentru standardele Euro 0-Euro 3 și mai redus pentru Euro 5 și Euro 6.
Impozite și taxe pentru câștiguri financiare și economii digitale
Câștigurile din criptomonede vor fi impozitate cu 16% (față de 10% anterior), iar tranzacțiile cu acțiuni și obligațiuni vor fi supuse unor cote între 3% și 7%, în funcție de perioada de deținere. Platformele de tranzacționare au obligația să raporteze tranzacțiile către ANAF, conform noilor reglementări europene.
Veniturile obținute din închirierea locuințelor pe termen scurt vor fi impozitate diferit în funcție de numărul de camere: până la șapte camere se aplică o cotă forfetară de 30% din venituri și impozit de 10%, iar peste șapte camere activitatea devine impozabilă ca activitate independentă.
Impozitul pe dividende și firme: costuri mai mari pentru companii
Impozitul pe dividende crește la 16%, iar capitalul social minim pentru firme cu cifra de afaceri peste 400.000 de lei devine 5.000 de lei, în timp ce firmele sub acest prag pot funcționa cu 500 de lei, beneficiind de tranziție. Impozitul minim pe cifra de afaceri pentru marile companii scade de la 1% la 0,5% în 2026, urmând să fie eliminat în 2027.
Taxe suplimentare și accize: facturi mai mari pentru români
De la începutul anului intră în vigoare și taxa de 25 de lei pentru coletele non-UE sub 150 de euro, vizând în special comenzile online din China sau Turcia. Accizele la alcool, bere, vin și carburanți cresc, iar tarifele de distribuție a energiei vor fi actualizate de ANRE, ceea ce poate duce la facturi mai mari pentru consumatori.
Pentru persoanele care închiriază între una și șapte camere, venitul net se determină prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% din venitul brut, iar impozitul pe venit este de 10%. Declararea se face prin Declarația Unică, pe baza veniturilor efectiv încasate. Dacă numărul camerelor depășește șapte, activitatea este considerată activitate independentă, cu evidență în sistem real și obligații fiscale suplimentare.
Sancțiuni pentru munca nedeclarată
Amenzile pentru muncă nedeclarată se majorează considerabil, ajungând la 40.000 de lei pentru fiecare angajat identificat fără forme legale, fără plafon maxim, și până la un milion de lei în cazuri grave.
Guvernul susține că aceste măsuri sunt necesare pentru a crește veniturile la buget și a reduce deficitul, în contextul presiunilor economice și al angajamentelor asumate la nivel european. În practică, însă, noile reguli vor afecta proprietarii de locuințe și terenuri, șoferii, investitorii, antreprenorii și salariații, generând costuri suplimentare încă din primele luni ale anului.
Experții fiscali atrag atenția că această majorare masivă a taxelor și impozitelor poate avea efecte directe asupra puterii de cumpărare a românilor, a investițiilor în sectorul imobiliar și a deciziilor antreprenoriale, accentuând nevoia de planificare financiară atentă pentru anul 2026.
