Deliciosul biban de mare sau lavrac cum i se mai spune, comandat de turiștii români în Grecia, Turcia sau Italia, va incepe sa apara si in plasele pescarilor de la noi. Biologii marini din Constanța vor sa aclimatizeze în apele Mării Negre 150 de exemplare de biban de mare, incurajati de succesul pe care l-au avut cu adaptarea doradei din Mediterana.
150 de exemplare de biban de mare au ajuns zilele trecute la Constanta pentru un experiment care va dura un an de zile. Pestisorii sunt tinuti acum intr-un mediu controlat identic cu cel de pe coastele Greciei sau Italiei, adica temperatura, adancime si salinitate. Biologii spera că în scurt timp fauna din marea noastră s-ar putea îmbogăți cu mii de exemplare de bibani de mare.
„Bibanul de mare tolereaza atat salinitati foarte variate, dar mai important pentru Marea Neagra, tolereaza temperaturile scazute care apar iarna la noi, spre deosebire de Mediterana. Într-un an si jumatate ajunge la dimensiunea comercializabila, cam 700 de grame”
Victor Nita – biolog
Până când vom putea spune că acesti bibani sunt din Marea Neagra, cercetătorii de la malul marii au mai făcut un pas: 2oo de exemplare de dorada adusi din Grecia au fost crescuti in conditii de Marea Neagra. Au împlinit un an și au ajuns la dimensiunile potrivite pentru comercializare. Este o dovadă, susțin cei în domeniu, că acest pește s-a aclimatizat la noi.
„Am plecat de la 5-7 grame iar acum, dupa un an de crestere in conditiile specifice Marii Negre, au depasit 500 grame. Sunt numai bune de pus in farfurie”
Magda Nenciu – cercetator marin
Din laborator, speciile testate ar trebui mutate în ferme piscicole. Vestea îi bucura pe pescari, patroni de cherhanale și clienți deopotrivă.
„Pe tigaie sau la grill, „sa nu fie foarte mult gatit pentru ca-n momentul acela toata prospetimea si tot gustul lui se cam duc”
Adrian Sasu -bucatar
Marea Neagră este monitorizată de 60 de ani. Potrivit cercetătorilor, creșterea temperaturii apei a făcut ca astfel de specii să se poata dapta mai usor la noi. Și pentru că mediul marin e primitor, biologii vor să încerce să aclimatizeze în viitor și stridia japoneza și creveți mai mari decât se găsesc în prezent în marea noastră.
