Președintele SUA, Donald Trump, a renunțat miercuri, în mod neașteptat, la amenințările privind impunerea de tarife vamale ca instrument de presiune pentru preluarea Groenlandei, a exclus explicit utilizarea forței și a anunțat conturarea unui acord care ar putea pune capăt disputei cu Danemarca privind teritoriul semiautonom. Conflictul risca să provoace cea mai gravă ruptură în relațiile transatlantice din ultimele decenii, relatează Reuters.
Ajuns cu întârziere la reuniunea anuală a Forumului Economic Mondial de la Davos, din cauza unei probleme tehnice la Air Force One, Trump a abandonat retorica agresivă din ultimele săptămâni, care a tensionat relațiile din cadrul NATO și a alimentat temeri privind un nou război comercial.
În schimb, liderul de la Casa Albă a declarat că se lucrează la un nou acord care ar putea satisface cerințele SUA privind un sistem de apărare antirachetă și accesul la minerale critice, în timp ce ar limita influența Rusiei și Chinei în regiunea arctică.
„Este un acord cu care toată lumea este foarte mulțumită. Este un acord pe termen lung, acordul suprem pe termen lung. Pune pe toată lumea într-o poziție foarte bună, mai ales în ceea ce privește securitatea și mineralele. Este un acord pentru totdeauna”, a declarat Trump după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Ulterior, pe platforma sa Truth Social, Trump a afirmat că SUA și NATO „au convenit asupra cadrului unui viitor acord privind Groenlanda și, de fapt, întreaga regiune arctică”, precizând că, în baza acestei înțelegeri, nu va mai impune tarifele vamale programate să intre în vigoare la 1 februarie.
Trump a refuzat să ofere detalii concrete despre acord, dar a anunțat că vicepreședintele JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio și trimisul special Steve Witkoff vor continua negocierile.
Danemarca a reacționat prudent, subliniind importanța respectării suveranității sale și a dreptului Groenlandei la autodeterminare.
„Ceea ce este crucial pentru noi este să punem capăt acestei situații respectând integritatea și suveranitatea regatului și dreptul poporului groenlandez la autodeterminare”, a declarat ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, pentru televiziunea publică DR, adăugând că astfel de chestiuni ar trebui gestionate prin diplomație discretă, nu prin rețele sociale.
Schimbarea de ton a lui Trump a avut un impact imediat asupra piețelor financiare. Indicele S&P 500 a deschis cu o creștere de 1,2%, contribuind la redresarea pieței după cea mai puternică scădere din ultimele trei luni. Președintele american a recunoscut anterior nemulțumirea investitorilor față de amenințările sale și a exclus categoric utilizarea forței:
„Oamenii credeau că voi folosi forța, dar nu trebuie să fac asta. Nu vreau să recurg la forță. Nu voi recurge la forță”.
Amenințările repetate ale lui Trump privind preluarea Groenlandei au neliniștit aliații din NATO, Danemarca fiind un partener-cheie al SUA în Alianță. De-a lungul timpului însă, Trump a recurs frecvent la declarații dure care au zguduit piețele, pentru ca ulterior să le atenueze sau să le retragă complet.
NATO nu a comentat deocamdată oficial aceste evoluții, mai notează Reuters.
