Orgoliul natural al autosituării de „partea bună a lucrurilor“, dorința de a fi deosebiți, de a face parte dintr-o „minoritate valoroasă, care ar merita respect și ascultare“ din partea tuturor, ne întunecă de cele mai multe ori gîndurile și inițiativele.
În România, se întâmplă uneori ca exercițiul alternanței la putere și al păstrării mersului înainte al comunității, să fie foarte diferit de la un mandat la altul. Înlocuirea unui șef de instituție de exemplu, poate însemna uneori, că există un set de argumente zdrobitoare care depun mărturie pentru eșecul din teren, că ceva nu a funcționat decenii la rând așa cum trebuie. Iar exemplul cel mai bun vine zilele acestea de la șeful ANAF Lucian Heiuș, care anunță că fiscul începe controale la persoanele fizice de la 1 iulie, pentru a verifica sursele averilor.
„Avem peste tot exemple de șmecheri care sfidează cu opulența și luxul pe care îl afișează. Da, voi deranja foarte multă lume. Fiți deranjați, că venim după voi!” – spune Lucian Heiuș. Un mesaj direct care scoate în evidență că ne putem exprima din ce în ce mai mai zgomotos, pe o scenă din ce în ce mai mare, într-un spectacol din ce în ce mai fastuos, în fața unui public din ce în ce mai numeros. Și se pare că nu sunt puține momentele în care spunem că exorcizăm răul, tocmai pentru a scăpa de o vină foarte vizibilă, din trecut. În realitate, însă, e o formă de ne șterge urmele. Pentru că fiscul românesc trebuia să facă asta cam de când există el ca instituție publică, și să înțeleagă profunzimea teoriei potrivit căreia, o taxă este o amendă pentru un lucru corect.
Să vii brusc după o pandemie, în timpul unui război aflat în desfășurare și în plin regres economic să anunți hotărât că vei controla 20 de milioane de CNP-uri, după ce 30 de ani ai poposit doar pe la Dragonul Roșu și la câteva PFA-uri amărâte cărora le-ai emis decizii de impunere pe anii anteriori, e un fel de catclism în ceea ce privește abordarea. E tardiv și foarte greu de realizat acest obiectiv, mai ales că pe partea de digitalizare instituția numită ANAF, stă foarte prost. În esență să vrei ca toată lumea să plătească taxe și impozite la stat reprezintă ceva sănătos. Însă deceniile de dezmăț financiar la care fiscul a asistat relaxat, nu vor fi corectate cu o astfel de acțiune pompieristică la nivel national. Și apoi, mai există și percepția românilor față de felul în care vor avea loc aceste controale. Este posibil ca ANAF-ul să nu acționeze la fel pentru toată lumea. Sunt foarte mulți “bugetari” extrem de bogați, care teoretic nu au cum să justifice nici măcar automobilul negru parcat pe un blat de marmură din fața vilei cu două etaje. Iar în societate încă există sindromul, “cad cinci amărâți și doi baștani în plasă, după care cercetarea dispare în negura uitării”.
În plus, în zona politică există foarte multe probleme, prin tot felul de interpuși în tot felul de firme, pe care fiscul nu credem că are capacitatea să le scoată la lumină din punct de vedere fiscal. Și apoi, am mai auzit de șefi de la ANPC de exemplu, care au fost schimbați din funcție imediat, după ce au declanșat controale la marile hypermarket-uri din România. Așadar există un precedent. Altfel spus, putem crede că eșecul teoriilor frumoase și al ideologiilor aducătoare de controale cursive, reprezintă de fapt, bomboana de pe coliva propriilor idealuri.
